Ruga

Doamne, ce har ca sa stim
ca pasul nostru nu se opreste aici, pe maluri de pamant,
ci zborul nostru sfarseste in cant
Acasa…

Privim cum pumnul de lut se ofileste
lasand doar amintiri pe neuitatul prag…
privim printre lacrimi si nadejdi
locul de sus, locul drag…

De ce sa ne legam de pamant
cand Tu ne legi de Tine ?!
Pasind usor printre suspine,
Ne vom trezi intr-o zi

un cantec murmurand
pe tarmul de vise si dor,
de dincol’ de nor…

Doamne, ce har ca sa stim ca esti cu noi
in orice clipa, in orice nevoi…
Si daca cineva drag pleaca Acasa
e pentru ca intr-o zi
ne vei aduna pe toti la masa…

Doamne, nadejdea Ta ni-e licar de speranta
Intr-o lume de nesiguranta…
Cu Tine ne-avantam cand noaptea e grea,
cu Tine pasim printre nori,
Cu Tine, Parinte, pasim prin ziua rea…

Doamne, o ruga inalt in zori si-n apus
si poate un prea des « de ce ? » se inalta in sus…
Doruri sunt multe,
si poate prea multe ganduri marunte…
Doar atat, Doamne, am vrea ca sa stim
ca planul Tau pentru noi nu-i undeva uitat, in pustiu…
Si asta, Parinte, sa ne fie ‘deajuns…

Da, Doamne, sa nu mai cautam raspuns… !

versuri: Dana N

Sursa: bisericaalbini.com

Check Also

Trenul vieții

În trenul vieții, fiecare am urcat Călătorind mereu pe-acest pământ; Și-am colindat ani după ani …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *