Home / Misiune / India cu umbrele si stralucirile ei- scrisoare rugaciune nov 2009, Dana A.

India cu umbrele si stralucirile ei- scrisoare rugaciune nov 2009, Dana A.

DSC01036Ucenicie într-o cultură păgână…
Când am venit ca personal în Şcoala de Ucenicie de aici, am văzut 12 tineri frumoşi şi dornici să înveţe despre Dumnezeu, ca mai apoi să slujească la rândul lor printre indieni. Lucrurile nu sunt însă atât de simple. Suntem totuşi în India şi cultura păgână, atmosfera spirituală în care au fost crescuţi îşi spune cuvântul.
Când aceşti tineri de doar 18-19 ani început să-şi deschidă inima, Domnul a scos la iveală lucruri înspăimîntătoare: dincolo de gânduri de sinucidere, ură tribală sau de castă, gânduri de a lovi sau a ucide pe cineva, gânduri de divorţ, dispreţ pentru ei înşişi şi pentru cei din jur, am realizat că cei mai mulţi se raportează la Dumnezeu ca la unul dintre multele spirite idoleşti locale. Ei cred că poate fi cu ei doar când şi când, iar in rest spiritele rele iau locul. Domină frica, temeri de tot felul care îi împiedică să aibă relaţii bune cu cei din jur şi să facă lucrare eficient.
În săptămâna în care li s-a predat despre” Blesteme generaţionale” şi lucruri care pot sta între ei şi o imagine corectă despre Dumnezeu, una dintre studente a început să se rostogolească pe jos demonizată. Ne-am rugat toţi şi am postit pentru ca ea să fie eliberată dar tot are din când în când astfel de manifestări. Bunicul ei a fost vrăjitor şi 6 fraţi ai ei au murit în urma blestemelor lui. Acum ea şi părinţii, înainte hinduşi, au acceptat pe Hristos dar legaturile spirituale din trecut nu sunt încă rupte. Mai mulţi dintre studenţi au vazut oameni sau umbre negre prin cameră şi au fost cuprinşi de frică.
Am descoperit ca o altă studentă de fapt se închina şi lui Dumnezeu dar ţinea şi sărbătorile hinduse cu familia, iar un student al nostru s-a botezat la îndemnul prietenilor, necrezând în Dumnezeu.


Cred că realizaţi că din acest stadiu, până la a-i face să creadă cu adevărat în Domnul creştin şi să aplice principiile Biblice ca în final să poată sluji eficient, este un drum foarte lung. Cere multă răbdare, învăţătură, exemplu personal, a-i însoţi zilnic veghind la fiecare pas bun al lor. Rugaţi-vă ca noi cei 3 români şi personalul indian să avem înţelepciune în toate şi să putem vedea rezultate la finalul acestei şcoli.

DSC01266

Rugăciunea unui copil

Pentru că nu am găsit încă să închiriem ceva, m-am mutat şi locuiesc o vreme la ”’orfelinatul”’ înfiinţat de misionara româncă Maria I. Aici ajut din când în când în lucrarea cu copiii, mai ales dând învăţătură despre eroii biblici şi modul în care trebuie să studieze Biblia şi să înveţe de la ei lucruri pentru viaţa lor.
Într-o seară târziu, aproape de miezul nopţii, am auzit uşa de la camera copiilor deschizându-se iar apoi vocea unui ”’copil rugându-se”’ pe terasă. A început incet, timid, apoi tare şi cu putere multe minute în şir. Nu înţelegeam ce spunea pentru că sunt începătoare în Hindi dar am fost cutremurată- era vocea unui luptator în rugăciune! Am văzut mulţi creştini maturi în multe locuri în lume şi mulţi dintre ei nu se roagă nici pe departe ca acest copil orfan singur în noapte.
Anii investiţi în aceşti micuţi, învăţătura creştină zilnică îşi spun cuvântul. Mulţi cred că asistenţa socială nu este un mod de a descoperi oamenilor pe Domnul dar copii din acest orfelinat Îl iubesc pe Dumnezeu şi Îl cunosc poate mai mult ca alţii. Vin din familii idolatre, cu rude vrăjitori, cu părinţi decedaţi sau care i-au abandonat dar Dumnezeu a folosit această misionară şi lucrătorii ei ca să-i transforme în ”’rugători pentru ei şi pentru India.”’ Ei sunt deja şi evanghelişti vorbind despre Isus copiilor din cartier, la şcoala şi peste tot unde au ocazia. Rugaţi-vă ca ei să devină păstorii, evangheliştii, închinătorii de mâine, care să ducă la salvarea cât mai multor indieni.

DSC00536

În India parcă în fiecare zi este o sărbătoare idolească…

Mai ales în această zonă din nord oamenii sunt mult mai „spirituali”şi au mulţi idoli care nu se sărbătoresc în alte părţi ale ţării. În septembrie a fost Durgha Puja care a ţinut 9 zile, aşa cum v-am povestit în scrisoarea trecută. La nici o săptămână a început ”Diwali”, numită şi Sărbatoarea luminii când se aduce închinare zeiţei Laxmi. Oamenii şi-au făcut alte altare pe străzi, iar 5-6 seri au aprins focuri şi lumânări pe acoperişuri şi în case. Mai ceva ca la Crăciunul nostru, au alergat să cumpere lucruri noi din pieţe şi magazine iar nopţile răsunau în megafoane cântece de închinare, incantaţii date la maxim, sute de petarde şi artificii. Ei cred ca aceasta zeiţă le poate aduce bunăstare şi poate alunga răul din casele lor. Priveam tristă cum seară de seară aceştia îl invitau pe satan în casele lor. Lumini strălucitoare, instalaţii cu beculeţe, altare super-decorate la intersecţii, altare în miniatură amenajate în fiecare casă, bani aruncaţi pe artificii şi pocnitori sărbătorind un alt zeu orb, mut şi fără putere…
Copiii de la orfelinat s-au urcat şi ei pe acoperiş şi, privind strălucirile artificiilor, au început să-i cânte Domnului. M-am bucurat că măcar câţiva indieni ştiu adevărul şi de unde vine ajutorul şi m-am rugat ca numărul lor să fie din ce în ce mai mare.
Când însfârşit credeam că o să pot dormi noaptea şi că sărbătorile lor gălăgioase au încetat, a venit ”Chot Puja”, o sărbătoare dedicată de data asta Soarelui. Femeile au postit câteva zile fără mâncare şi apă deloc apoi s-au dus cu muzicanţi după ele, cu coşuri mari la temple. Când s-au întors au făcut un ritual special spălându-se cu multă apă apoi sărbătorind împreună mai multe familii. Cei mai evlavioşi şi mai bogaţi au dat adevărate petreceri care au durat şi ele câteva zile la rând la fel cu muzică şi lumini, focuri. Într-o dimineaţă la răsărit m-am trezit ca într-o zonă de război, cu sute de pocnotori şi artificii îl întâmpinau pe zeul Soare.
Vă povestesc toate acestea pentru a înţelege că aici Vechiul Testament şi povestirile despre idolatrie şi sărbători idoleşti sunt foarte reale şi actuale. Este greu numai să locuieşti aici ca atmosferă spirituală, apoi să faci şi lucrare. Mai ales că multe lucruri ciudate se întâmplă creştinilor în timpul acestor sărbători. La orfelinat, în mai puţin de o lună s-au stricat inexplicabil mai multe lucruri- 2 maşini de spălat, computer, geamul maşinii de afară a fost spart de cineva cu piatra etc. Dincolo de faptul că gălăgia nu m-a lăsat nopţi în şir să mă odihnesc, m-am trezit de mai multe ori după ce ceva nevăzut mă lovea peste măini sau picioare. Mă rugam şi teama îmi dispărea şi puteam dormi iarăşi. Mai mulţi dintre studenţii şi stafii noştri au fost bolnavi în acest timp cu febră sau dureri ciudate, fără cauze medicale. Continuaţi să ne purtaţi în rugăciunile dumneavoastră pentru protecţie.

Va veni şi aici Crăciunul?

Nu mai e mult şi vine Crăciunul. Deşi aici alte sărbători idoleşti sunt strălucitoare, de Crăciun nu se întâmplă nimic pentru că numărul creştinilor este foarte mic şi majoritatea sunt săraci. Ca şi creştini puteţi ajuta personal sau prin biserică ””’să aducem pe Isus şi bucuria Crăciunului””’ într-un mod nou:
*fă un dar copiilor de la orfelinat (25 de copii) sau celor din proiectele de evanghelizare din cartierele sărace (5-10 euro/copil)
*dăruieşte 50 euro pentru ca unul dintre studenţii noştri să poată merge în misiunea de 2 luni care începe în decembrie.
*binecuvantează unul dintre misionarii români sau indieni de aici (3 sunt cu familii cu 2-3 copii, 2 se căsătoresc curând şi nu au încă nici un ban pentru nuntă)

Motive de rugăciune:
– pentru prelungirea vizei-trebuie să merg luna asta în Nepal să aplic pentru încă 3 luni; pentru cei aproximativ 400 de euro cât am nevoie pt asta
– protecţie spirituală pt mine şi toţi misionarii români şi indieni de aici
– protecţie în trafic- am văzut că unii indieni învaţă să conducă în trafic din mers, unii de la alţii şi pun pietonii şi călătorii în pericol
– ca să învăţ cât mai mult limba hindi
– protecţie fizică- contra îmbolnavirilor aduse de acest timp în răcire; de asemenea la ştirile locale vedem cum trupe de rebeli sau bande politice ori religioase pun în fiecare săptămână aproape bombe în locuri publice sau pe calea ferată
– pentru cei 12 studenţi- toţi să crească în cunoaşterea lui Dumnezeu, să fie eliberaţi de lucrurile pe care le duc cu ei din trecut.
– călăuzire şi înţelepciune în toate.

d5-1

Dacă doriţi binecuvântaţi cu o donaţie lucrarea de aici sau să dăruiţi pentru motivele enumerate mai sus, puteţi folosi contul RO 27 RYBR 0000 0060 0877 4590 (Raiffeisen Bank) precizând la depunere scopul donaţie sau pe emailul [email protected]

Check Also

Scoala de ucenicie si misiune

  Mai multe detalii : tpmcraiova.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *