Home / Resurse Crestine / Articole / Doamne, dar înainte e MAREA… – Radu Drăgoiu

Doamne, dar înainte e MAREA… – Radu Drăgoiu

Spre Dumnezeu și spre măreția Lui să ne fie îndreptată atenția de rândurile de mai jos. Nu de alta, dar atunci când ți se întâmplă ce i s-a întâmplat poporului Israel în Exod 14, nu mai poți face altceva decât să privești la măreția Lui, și eventual, dacă mai ai cuvinte, să-I mulțumești!

Numai ce scăpaseră din Egipt, după multe încercări și stăruințe înaintea unei inimi împietrite ca cea a lui Faraon, și acum se bucurau de libertate și de însoțirea lui Dumnezeu. Deși mergeau prin pustie, călătoria lor avea sens și direcție pentru că Dumnezeu îi călăuzea: ziua printr-un stâlp de nor, iar noaptea printr-un stâlp de foc. (De lucrul acesta ne bucurăm și noi de când am fost eliberați din robie. Pe oriunde ar fi să treacă drumul nostru, avem parte de alăturarea lui Dumnezeu. Și chiar de trecem prin pustie, nu suntem dezorientați sau debusolați atâta timp cât căutăm călăuzirea Lui.) Dumnezeu le vorbea în fiecare zi prin Moise, îndrumându-le călătoria la fiecare pas.

De cealaltă parte, însă, El le pregătea un mare test al credinței lor. Inima lui Faraon și a egiptenilor a început să se schimbe față de popor (v5, 6), regretând faptul că le-a dat drumul. Așa că pornește la drum, înarmat de luptă cu o armată numeroasă pentru a-i aduce înapoi în robie pe cei pe care Dumnezeu îi eliberase. (Să știți, că deși am fost și noi eliberați și scoși cu Mâna tare de sub robia păcatului, cel ce ne ținea captivi nu s-a împăcat cu ideea. El se luptă în fieacare zi să înșele pe mulți și să-i facă robi, și căuta să facă asta ,,dacă este cu putință chiar și cu cei aleși”).

Într-o zi, așa cum ne vorbește Dumnezeu și nouă, El a spus poporului să se întoarcă din drum și să facă un popas între Migdol și mare, față în față cu Baal-Tefon. ,,În dreptul locului aceluia să tăbărâți, lângă mare….” Și s-au așezat acolo, bucurându-se de peisaj unii cu siguranță încă având în suflet și pe buze cântări de laudă pentru felul minunat în care Dumnezeu îi eliberase, alții purtând încă vie imaginea izbăvirii în mintea lor, copiii se jucau probabil veseli în valurile mării, iar părinții lor priveau în ei cu o credință înnoită viitorul poporului Israel, cu adevărat ales și iubit de Dumnezeu.

Însă, la scurtă vreme, peisajul avea să se schimbe. Din spate se apropia dușmanul, înarmat și gata de luptă, cu toate dotările necesare, la care se adăugau ura și dorința nesătulă de a-i distruge și înrobi iarăși.(v10) Brusc, marea devenea un impediment. Poporul a început să se plângă lui Moise și să strige spre Dumnezeu.

Și iată cum laudele la adresa Dumnezeului care făcuse lucruri supranaturale pentru ei cu puțin timp în urmă, au fost înlocuite cu replici ieftine gen: ,,Nu erau oare morminte în Egipt, ca să nu venim să murim aici în pustie…?” sau ,,vrem mai bine să slujim Egiptenilor decât să murim în pustie.”

Probabil noi nu am pune problema așa, dar s-o recunoaștem, că uneori ne lăsăm copleșiți de dimensiunea umană a problemelor și uităm că Dumnezeul nostru este dincolo de orice ne-am putea noi imagina, și ne-a arătat-o de nenumărate ori de când ne-a scos din robie…. Poate am spune: ,,Doamne, de ce mi-ai spus astăzi să tăbărăsc aici? M-ai întors din drum ca să mă bagi într-o situație fără ieșire!” ,,Oare Tu ai vrut așa?” sau ,,De ce mie?, de ce eu?” ,,Nu era mai bine dacă….?” ,,Ți-am spus eu Doamne că….” Răspunsul lui Moise este însă cel al omului care înțelege dimensiunea divină a luptei. ,,Domnul se va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți!”(v13,14).

Întrebările nu contenesc, așa cum nici noi uneori nu ne oprim din disperare atunci când cei din jurul nostru ne încurajează. Și asta declanșează reacția lui Dumnezeu (v.15). ,,Ce rost au strigătele acestea? Spune poporului să pornească înainte!” sau pentru noi ,,Ce rost au toate strigătele acestea descurajate? Pornește înainte!” ,,Dar…… Doamne, vei spune, înainte e …MAREA!” Ei, exact aici voia Dumnezeu să ajungă! În fața Mării Roșii înțelegi că ai două opțiuni: Capitulezi în fața vrăjmașului, sau mergi prin credință! În fața Mării Roșii înțelegi că nu ai nici o soluție de ieșire prin puterile proprii. În fața Mării Roșii înțelegi că Dumnezeul tău e Cel de care ascultă și vântul și marea. Tu de ce n-ai face-o?

Poate ești față în față cu Marea Roșie chiar azi. Alege să mergi prin credință, în dependență și ascultare de Dumnezeul care va despărți Marea înaintea ta și vei merge ca pe uscat. Fii pregătit însă și să nu facă asta. Dar atunci cu siguranță te va chema să mergi cu El pe Mare! ,,Să nu vi se tulbure inima! Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine” a spus Domnul Isus! (Ioan14:1)

Nimic nu-i prea greu pentru El!

Radu Drăgoiu

Sursa: radiociresarii.ro

Check Also

Ia-L pe Isus de mana si urmeaza-L

Când îngenunchezi la cruce, nu vei auzi un cuvânt ușor și dulce – nu de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *