Home / Diverse / O radiografie statistică a fricii europene de refugiați

O radiografie statistică a fricii europene de refugiați

 

După atacurile recent petrecute în Germania, a căzut și ultimul bastion care părea neatins de flagelul terorist. Germania era dovada încăpățânată împotriva unei corelații între criza imigranților sirieni și amplificarea valului de atacuri teroriste din Europa de Vest. Astăzi, deși nu există dovezi care să lege cauzal valul de imigranți cu atacurile teroriste, statisticile relevă o creștere a fricii publice vizavi de teroriști. Ceea ce este și mai interesant însă, este că această teamă este mai prezentă în țările care nu s-au confruntat până acum cu niciun atac.

În mintea multor europeni, criza refugiaților și amenințarea teroristă sunt indisolubil legate, scrie Pew Research, un think tank american cu profil religios. În opt din cele 10 țări în care Pew a efectuat sondaje, mai mult de jumătate dintre locuitori cred că valul de refugiați aduce cu sine un val de teroriști. Cei mai mulți refugiați care au sosit în Europa în timpul crizei imigranților provin din țări majoritar musulmane, afectate de război, cum sunt Siria și Irak. Însă, notează Pew, percepțiile cu privire la acești refugiați sunt influențați mai degrabă de atitudinile negative față de musulamnii care trăiescc deja în Europa. În Ungaria, Italia, Polonia și Grecia, mai mult de șase din zece autohtoni declară că au o părere proastă despre musulmanii care trăiesc în țara lor – o opinie care este împărtășită de cel puțin 1 din 4 respondenți din fiecare națiune intervievată.

Un segment important de europeni consideră că musulmanii nu vor să participe la viața societății care îi adoptă, că vor să rămână diferiți de aceasta și, implicit, refuză să adopte obiceiurile și stilul de viață al acesteia. Nu mai puțin de 60% dintre greci sunt convinși de acest lucru. Și tot șase din zece maghiari, spanioli, italieni și germani spun la fel. Un amentament se impune însă aici: procentul de cetățeni care consideră că musulmanii nu vor să se integreze a scăzut raportat la valorile dinanul 2005. Și, interesant, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Germania, unde de la 88% procentul celor care cred că musulmanii sunt exclusiviști a scăzut la 61%. Simultan, Germania este casa a circa 4,8 milioane de musulmani (5,8% din totalul țării), cu 100.000 mai mulți decât găzduiește Franța, unde procentul de musulmani raportat la populația totală este de 7,5%. Germania și Franța rămân gazdele celor mai mari populații de musulmani din Uniunea Europeană, deși la nivelul Europei în general, Rusia se află pe primul loc cu 14 milioane de musulmani, însumând 10% din populația țării.

Statisticile scot în evidență că, deși majoritatea europenilor sunt de părere că creșterea numărului de refugiați ar putea duce la o creștere a incidenței terorismului, mult mai puțini europeni se declară îngrijorați că unii musulmani care trăiesc deja pe continentar putea deveni simpatizanți ISIS. Sub jumătate dintre cetățenii fiecărei țări avute în vedere de sondajul Pew consideră că majoritatea sau că mulți dintre musulmanii deja prezenți în țările lor sunt simpatizanți ISIS. Cei mai înclinați să creadă acest lucru sunt italienii (46%), maghiarii (37%), polonezii (35%) și grecii (30%).

Aceste patru țări se află pe primele poziții la mai multe întrebări care au urmărit să măsoare nivelul de îngrijorare a europenilor cu privire la imigranți. Sondajul a decantat și câteva explicații. Cele mai mari procente de atitudine negativă față de imigranți le-au manifestat respondenții cu vederi de dreapta. Dar nu doar ideologia politică face diferența, ci și vârsta și educația, sociologii remarcând că persoanele mai în vârstă și mai puțin educate tind să aibă mai multe opinii negative vizavi de refugiați și de minorități.

Din nefericire, sondajul Pew nu a cuprins și interviuri efectuate în România. Însă chiar și așa a surprins faptul că atitudinile negative față de minorități sunt la ordinea zilei în multe dintre țările Uniunii Europene și că populația de etnie romă este chiar mai rău văzută decât populația musulmană.

Putem vorbi de soluții în condițiile în care teama s-a împletit atât de mult cu identitatea națională a multor țări europene, încât este pe cale să se tezaurizeze? În loc să descurajeze statisticile ar trebui să convingă că nu există alt moment mai prielnic pentru soluții decât acum. Însă este puțin probabil ca soluțiile cel mai viabile să poată fi monetizate pe termen scurt. Totuși, din seria soluțiilor pe termen lung, se remarcă acea propusă de rabinul Jonathan Sacks, distins anul acesta cu premiul Templeton, pentru activități interconfesionale. „Lumea are nevoie să audă o altă voce din sânul islamului”, spune Sacks. „Avem nevoie ca oameni de toate credințele să exprime activ opoziția față de teroarea în numele lui Dumnezeu. A fost Machivelli, nu Mohammed, acela care a spus că e mai bine să fii temut decât iubit. Și a fost Nietzsche, ateul, care vedea viața ca voință de putere.”

Sursa: semneletimpului.ro

Check Also

Socotelile din suflet – Florin Ianovici

Viața se petrece între colții nemiloși ai unei lumi crude care caută pe cine să …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *