Crestini.com

de Mirela Florescu

Joi, 24 noiembrie 2016, Curtea de Justiție a Uniunii Europene reafirma că statele membre UE pot să reglementeze (sau nu) în orice fel consideră de cuviință căsătoria și alte forme alternative de consacrare a parteneriatelor de viață.

Cu toate că nu e prima dată când CJUE dă o astfel de rezoluție, ministrul român de justiție Raluca Prună pare a nu fi la curent cu jurisprudența europeană, deoarece susține că progresul social cere redefinirea instituției căsătoriei pentru a include și persoanele de același sex. De altfel, nici pentru ministrul Prună nu este prima dată când își susține acest punct de vedere.

Chiar pe 1 noiembrie, la începutul acestei luni, făcând referire la cererea Coaliției pentru Familie de a avea referendum pentru clarificarea noțiunii de căsătorie în Constituție, ministrul Prună deplângea faptul că sunt prea puține persoane trimise în judecată pentru delict de discriminare „într-o țară în care avem mișcări care promovează extremist valorile tradiționale”.

Se pare însă că pentru ministrul nostru tehnocrat de justiție nu contează nici jurisprudența UE, nici avizul pozitiv acordat demersului Coaliției de către Parlament și Curtea Constituțională și nici chiar girul public exprimat de marile partide.

Iată că nici nu s-a terminat bine luna și, pe 24 noiembrie 2016, în aceeași zi în care CJUE reitera principiul subsidiarității statelor în chestiuni care țin de căsătorie și familie, Ministrul de Justiție Raluca Prună reitera la rândul său, la Digi24 TV, principiul progresului social în (re)definirea căsătoriei, demonstrând încă o dată că, cel puțin la Justiție, nu avem un tehnocrat, ci un ideolog.

Iată afirmațiile sale:

Eu cred că sunt cetăţeni români care trăiesc în cupluri heterosexuale şi aleg să nu se căsătorească şi există cupluri formate din persoane de acelaşi sex care aleg să nu se căsătorească sau să se căsătorească şi toate aceste cupluri merită protecţie. Societatea s-a schimbat, suntem în alt mod social peste tot în lume, e nevoie ca şi România să discute despre asta, să o facă fără patimi şi responsabil, să nu ne izolăm. A avea o definiţie restrictivă ar fi un mod netolerant. Face parte din identitatea cuiva modul în care alege să trăiască, aşa cum identitatea mea e de român, cred că pot avea o identitate care ţine de identitatea mea sexuală. Rostul legii e să protejeze toţi cetăţenii, eu cred că suntem o democraţie matură.

Sursa : stiripentruviata.ro