Funiile dragostei – Ligia Seman

“Funiile dragostei” – cand raul pierde prinsoarea cu omenirea, iar infernul se transforma in cer

Ligia Seman a intrupat in cartile ei – “Funiile dragostei”, “Handicapul constiintei”, “Tragedie si triumf” si “Domnind peste imprejurarile vietii” – o larga intrebuintare a valorilor simbol ale omenirii in general, si ale crestinismului, in special. Preocupata de ideea luptei dintre bine si rau, dintre afirmatie si negatie, dar si de a demonstra continuitatea marilor principii morale cuprinse in Cartea Sfanta, Ligia Seman se releva pe sine in creatiile sale drept un artist responsabil, ce reuseste sa depaseasca orizonturile limitate si clasice, transmitandu-ne adevaruri de mare actualitate.

“Funiile dragostei”, am putea spune un volum ce se recomanda de la sine, este prin adancimea si multitudinea problemelor abordate, o lucrare de varf si o marturie in plus a capacitatii autoarei de a inalta bogatia vietii alaturi de Dumnezeu, oferind cititorului sansa si bucuria de a se lasa desfatat, emotionat, luminat si inflacarat de experienta descrisa. Sub raportul formei, in cartea nascuta de Ligia Seman si tiparita la editura Cetate Deva, in anul 2008, dominanta este impresia de dezinvoltura, de curgere libera a actiunii, dar si bogatia de idei.

Read more

Tags: funiile dragostei, Ligia Seman

La răscruce de ani

Înaintăm prin timpul care ne măsoară trecerea cu o veşnica viaţă adăpostită în trupurile noastre vremelnice- vase de lut păstrătoare de comori… Am obosi, ne-am consuma energiile prezentului în înaintarea noastră spre vârfuri, spre doruri de semnificaţii dacă, ne-ar fi dat dinainte să cunoaştem “traseele viitoare”… Trecutul ne-a învăţat însă, atât de clar lecţia că, pasul nostru înainte de a atinge culmea pentru a arbora steagul cuceritor al înălţimilor, trebuie să obosească şi să sângereze în lupta cu ceţile văilor adânci şi a stâncilor colţuroase. Mai deslusit însă ca oricând  in sinuozitea neinteleasa a drumului,  am auzit ecoul vocii bunului Pastor: “Domnul e Lumina si Mantuirea… De cine sa ma tem?” Si cum sa te temi, oare cand, chiar noapte fiind, stele licaresc  iar lumina lor nu e altceva decat reflectarea luminii Soarelui, dovada existentei lui?  Chiar daca stelele din noapte nu-ti dau suficenta lumina de a vedea mai departe cararea- iti pot da speranta ca noaptea nu e altceva decat un timp premergator rasaritului şi domniei luminii. Şi să nu uităm: chiar dacă pentru pământeni sunt şi nopţi cu firmamente fără stele, nu si pentru Dumnezeu… nici pentru cei ce privesc orizontul prin ochii Lui!

Read more

Tags: Ligia Seman