..:: Crestini.com::.. - Marea tragedie-decizie

Home

Marea tragedie-decizie

Versetul Zilei

Daniel 5:26-28

Iata insa scrierea care a fost scrisa: Mene - DUMNEZEU ti-a numarat zilele domniei, si i-a pus capat. Techel - inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor. Peres - inseamna ca imparatia ta va fi impartita, si data Mezilor si Persilor.

Meditatia Zilei

Marea tragedie-decizie

CONFIRMAREA SUPRANATURALÃ CERE O DECIZIE

Dacã este adevãrat cã W. Branham a fost hotãrât de la naºtere sã fie un prooroc ºi un mesager al lui Dumnezeu în aceastã ultimã epocã a Bisericii, atunci a fost decizia suveranã a Celui Atotputernic, aºa cum a fost cu toþi slujitorii Sãi în trecut (Ieremia 1:5 ).
Dacã este adevãrat, ºi este adevãrat, cã lumina supranaturalã a venit prin geamul deschis la douã ore dupã naºterea lui, la ora 5:00 a.m., pe 6 aprilie 1909, ºi a stat deasupra copilului, vizibilã pentru pãrinþi ºi pentru bunica lui, care avea rol de moaºã, putem noi sã trecem cu vederea acest lucru?
Dacã este adevãrat cã micului Billy în vârstã de ºapte ani, i s-a spus cu o voce puternicã, ce venea din direcþia unui plop înalt: “Sã nu bei ºi sã nu fumezi niciodatã ºi sã nu-þi întinezi trupul în nici un fel, pentru cã atunci când vei creºte, vei avea de îndeplinit o slujbã”, putem trece pe lângã aceasta?
Dacã este adevãrat cã Dumnezeu i-a arãtat viziuni încã din copilãrie, care s-au dovedit a fi sutã la sutã corecte, atunci nu este omul cel ce le aduce, ci Dumnezeu în om, aºa cum a spus reverendul Tommy L. Osborn. Dacã a fost trimis cu mesajul Cuvântului descoperit, aºa cum a fost fãgãduit, pentru a premerge a doua venire a lui Hristos, atunci toþi cei ce au urechi sã audã ºi sã primeascã ceea ce Duhul spune Bisericilor.
De asemenea este adevãrat ceea ce a scris reverendul Gordon Lindsay în cartea lui. Pe 24 ianuarie 1950, lumina supranaturalã a coborât în Coliseumul din Houston, Texas, într-o adunare la care au participat aproape 8000 de oameni. Unii dintre cei prezenþi au declarat cã au vãzut lumina stând deasupra capului lui W.Branham. Dumnezeu a depus mãrturie pentru slujitorul ºi proorocul Sãu. Acest eveniment a fost precedat de o dezbatere publicã pe platformã, între reverendul W. E. Best, care nega în mod deschis posibilitatea vindecãrii divine în timpul nostru ºi reverendul F. Bosworth, care lucra împreunã cu fratele Branham; acesta a susþinut cã mântuirea ºi vindecarea fãceau parte din aceeaºi rãscumpãrare. Erau prezenþi ºi doi fotografi-critici: domnul James Ayers ºi domnul Ted Kigperman, care trebuiau sã facã fotografii la cererea reverendului Best.
Dupã ce au developat filmele, nu a apãrut nici o fotografie, în afarã de aceea pe care dl. Ayers i-a fãcut-o lui William Branham când venea la amvon. Omul lui Dumnezeu a spus: “Eu nu sunt aici ca sã mã apãr, Domnul Isus, care m-a trimis ºi m-a însãrcinat, mã va apãra.” Acela a fost momentul când a fost luatã fotografia. Negativele au fost developate de James Ayers personal la studioul Douglas din Houston ºi autenticitatea lor a fost confirmatã de Geoge J. Lacy, examinator de documente controversate. Nu avem noi de-a face, în cele din urmã, cu lucrarea directã a lui Dumnezeu?
Eu, autorul acestei broºuri, am vãzut fotografia cu stâlpul de luminã în Sala Artei din Washington D.C., în decembrie 1969. Ca atare, eu ºtiu cã a fost accesibilã publicului. Angajatul care mi-a arãtat-o nu era conºtient de semnificaþia ei pentru cã nu se dãdea nici o explicaþie. Am fost trist ºi m-am gândit: “Cine ia în consideraþie faptele supranaturale ale lui Dumnezeu ºi scopul lor?”
Nu a confirmat Domnul Însuºi cã Cel care a condus poporul Israel 40 de ani prin stâlpul de foc ºi luminã (Exod 13:21-22; Neemia 9:12-20) este Acelaºi ºi astãzi? Nu este El Acelaºi care l-a întâlnit pe Pavel pe drumul Damascului în lumina supranaturalã, care era mai strãlucitoare decât soarele în miezul zilei ºi i-a dat binecunoscuta însãrcinare (Fapte 9)?
Dacã este adevãrat, ºi este, cã pe 28 februarie 1963, un nor supranatural în care erau ºapte îngeri (heruvimi) a coborât pe muntele Sunset, în Arizona, aºa cum i-a fost arãtat lui W.Branham într-o viziune pe 22 decembrie 1962, atunci aceasta a avut loc pentru a arãta lumii întregi ceea ce fãcea Dumnezeu. Norul care a prins contur pe cerul albastru, era atât de neobiºnuit ca dimensiuni, altitudine, formã ºi culoare, încât mulþi din cei ce l-au vãzut au fãcut fotografii.
Meteorologul dr. James E. McDonald, de la “Institutul de Fizicã a Atmosferei” din Tucson, a examinat fotografiile cu acel fenomen ºi nu a gãsit nici o explicaþie ºtiinþificã logicã. Conform raportului, norul misterios a mai rãmas luminat încã 28 de minute dupã apus, exact deasupra locului în care era W.Branham.
Binecunoscutele reviste “Science” cu numãrul din 19 aprilie 1963 ºi “Life” cu numãrul din 17 mai 1963, pe care le am în birou, au scris câte un articol despre aceasta. Unul dintre titluri spune: “ªi un nor tainic, în formã de inel, aflat la mare înãlþime”. Pentru necredincioºi, a fost doar un inel tainic pe cer, dar pentru adevãraþii credincioºi a fost un semn biblic, comparabil cu lumina supranaturalã care a luminat întreaga regiune a Betleemului (Luca 2).
Isus a fost luat la cer, într-un nor supranatural (Fapte 1:9). ªi când se va întoarce ca sã împãrãþeascã, va veni din nou într-un nor supranatural (Matei 24:30; Luca 21:27; Apoc. 1:7-8): “…ºi orice ochi Îl va vedea”.
Dumnezeu cu siguranþã nu se joacã. Noi încã trãim în zilele biblice. Ca atare, nu trebuie sã ni se parã ciudat dacã Dumnezeu lucreazã într-un mod supranatural. La ce foloseºte sã predici despre lucrurile pe care Dumnezeu le-a fãcut în trecut, când noi trecem pe lângã ce a fãcut El în timpul nostru ºi încã mai face ºi astãzi?
Este El Dumnezeul lui “ieri”, Marele “Eu am fost” sau este El acelaºi “Eu sunt” ieri, azi ºi în veci? Dacã este adevãrat, ºi este, cã fratele Branham a fost acolo pe munte când acest nor a coborât, unde au apãrut ºapte îngeri sub formã de piramidã ºi i-a fost spus de cãtre al ºaptelea înger: “Întoarce-te la Jeffersonville de unde ai venit, pentru cã a sosit vremea deschiderii celor ºapte peceþi”, atunci acest lucru trebuie sã fie de mare importanþã pentru noi. Între 17 ºi 24 martie 1963, W. Branham a vorbit despre cele ºapte peceþi din Cartea Apocalipsei. Despre aceste lucruri au ºtiut Oral Roberts, Tommy L. Osborn ºi alþi evangheliºti nord-americani ai “primului val”, dar ei au þinut ascunse aceste lucruri de marele public ºi nici mãcar nu le-au menþionat niciodatã. Ceea ce Dumnezeu are de spus ºi face nu intrã, desigur, în programele lor, deºi ei recunosc extraordinara însãrcinare ºi slujbã.
I-a orbit lumina supranaturalã, pentru cã au mers împotriva ei? Noi trebuie sã umblãm în luminã, pentru cã numai atunci Cuvântul Sãu va deveni o luminã pe cãrarea noastrã. Noi trãim acum în timpul când lucrurile care sunt scrise în Biblie, în special în Apocalipsa, se împlinesc.
Leul din seminþia lui Iuda a biruit, Mielul a luat cartea ºi a deschis peceþile. Cartea nu trebuia pecetluitã pentru totdeauna, numai pânã în timpul sfârºitului (Daniel 12:4,9). În acea epocã trãim noi acum. Când timpul s-a împlinit, Dumnezeu a descoperit tot ceea ce a fost ascuns în Cuvântul Sãu. Aceasta este o realitate vie pentru Biserica Mireasã. Dumnezeu a lucrat în mod supranatural ºi poporul Lui trebuie înºtiinþat despre aceasta.
În anul 1946, lumea nu auzise încã despre toþi ceilalþi evangheliºti. În timpul anilor urmãtori, sute de predicatori au fost inspiraþi în adunãrile cu fratele Branham, când au vãzut cu ochii lor lucrarea supranaturalã a lui Dumnezeu. Oameni ca Oral Roberts, Tommy L. Osborn, Tommy Hicks, Moris Cerullo ºi mulþi alþii au fost printre ei. În 1950 reverendul Gordon Lindsay a publicat cartea “W.Branham – un om trimis de Dumnezeu”. El scrie despre adunãrile extraordinare care au fost þinute în diferite þãri între anii 1946 ºi începutul anilor cincizeci. Timp de mai mulþi ani, acelaºi autor a informat cititorii în publicaþiile din “Vocea vindecãrii” ºi apoi în “Hristos pentru neamuri” despre lucrurile care se întâmplau prin slujba lui extraordinarã. Alþi editori au fãcut la fel.
Dar pânã în ziua de azi se pare cã nimeni nu se întreabã despre scopul real care este în legãturã cu o asemenea slujbã. Aceasta ar trebui sã fie preocuparea noastrã. În mod regretabil, toþi evangheliºtii preferã sã rãmânã în creºtinismul recunoscut ºi se concentreazã doar pe vindecarea divinã ºi nu pe predicarea adevãratului Cuvânt al lui Dumnezeu.
În ciuda lucrurilor puternice pe care le-au vãzut cu ochii lor, ei nu recunosc scopul divin pe care Dumnezeu îl împlineºte în prezent în poporul Sãu, conform Cuvântului Sãu. Evangheliºtii, în special cei ai “primului val” (1946-1965), care ºi-au primit inspiraþia în timp ce erau martori ai lucrãrii lui Dumnezeu, au luat o mare responsabilitate asupra lor, pentru cã nu spun oamenilor ceea ce a fãcut ºi face Dumnezeu în timpul nostru. Noi trebuie sã ne dãm seama cã nu este vorba de un bãrbat, ci de Dumnezeu Însuºi, care în Suveranitate Sa a însãrcinat ºi a trimis un prooroc, un mesager. Supranaturalul este lucrarea lui Dumnezeu, nu a unui om, ca sã atragã atenþia poporului asupra a ceea ce El are de spus. S-a întâmplat ceea ce Domnul nostru a spus în Ioan 14:12: "Adevãrat, adevãrat vã spun, cã, cine crede în Mine va face ºi el lucrãrile pe care le fac Eu; ba încã va face altele ºi mai mari decât acestea".