..:: Crestini.com::.. - Conciliul-UNITATEA ÎNTRE TATĂ ŞI FIU

Home

Conciliul-UNITATEA ÎNTRE TATĂ ŞI FIU

Versetul Zilei

Daniel 5:26-28

Iata insa scrierea care a fost scrisa: Mene - DUMNEZEU ti-a numarat zilele domniei, si i-a pus capat. Techel - inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor. Peres - inseamna ca imparatia ta va fi impartita, si data Mezilor si Persilor.

Meditatia Zilei

Conciliul-UNITATEA ÎNTRE TATĂ ŞI FIU

Acum vrem să privim unele versete din Noul Testament în care Tatăl şi Fiul ne sunt arătaţi ca o singură persoană. Vom începe cu cuvântul din Ioan 10:30, pe care L-a spus Însuşi Domnul Isus: “Eu şi Tatăl una suntem.”
Să ţinem minte că Isus nu spune: “Eu şi Tatăl suntem uniţi”, ci “Eu şi Tatăl una suntem.” Aici poate să spună cineva că aceste cuvinte se pot referi şi la cei căsătoriţi: “Cei doi vor fi un singur trup.” Da, putem să spunem cu adevărat că bărbatul şi femeia sunt un singur trup. Dar bărbatul este o persoană aparte şi femeia la fel este o persoană aparte. Aceasta nu se poate spune despre Tatăl şi Fiul.
Unitatea dintre bărbat şi femeie este cu totul alta şi diferită de unitatea dintre Tatăl şi Fiul. Aceasta o vom arăta printr-un exemplu. Există vreun soţ, pe pământ, care poate să spună: “Cine mă vede pe mine, vede pe soţia mea.”? Şi la fel, există vreo soţie care poate să spună: “Cine mă vede pe mine, vede pe soţul meu.”? Dar Isus spune în Ioan 14:9: “Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl.”
Soţul şi soţia sunt două persoane, urmaşi ai unor neamuri diferite, care s-au unit aici pe pământ pentru a trăi împreună. Tatăl şi Fiul sunt două descoperiri ale aceluiaşi Dumnezeu. De aceea a putut să spună Domnul Isus: “Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl.” .
Să privim acest capitol 14 din Ioan mai îndeaproape, fiindcă chiar în acest capitol Domnul Îi introduce pe ucenici în tainele ascunse. EL a vorbit oamenilor mai mult în pilde, dar unul din ucenicii Săi a vrut să ştie tot adevărul în amănunţime. El ştie că în aceste pilde, de care se servea Domnul Isus, se ascund adevăruri adânci. Filip se adresează deci Domnului Isus. El a primit un răspuns minunat. Aşa vei primi şi tu, cititorule, dacă te vei adresa Domnului Isus şi-L vei întreba pe El.
În Ioan 14:6, Mântuitorul spune următoarele cuvinte lui Toma: “Eu sun calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” În versetul 7, Isus spune mai departe: “Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.” Da, cititorule, acesta este Adevărul! Cine cunoaşte pe Isus cu adevărat, vede în El pe Tatăl. Aici Mântuitorul nu mai vorbeşte în pilde, ci dă ucenicilor Săi un răspuns concret la o întrebare concretă, folosind cuvinte clare.
Cine I se adresează Lui şi vrea să aibă claritate asupra acestor taine, ca şi Toma, va primi acelaşi răspuns clar. Aici este importanţa credinţei şi a înţelepciunii. Domnul Isus trebuia să spună: “Dacă M-aţi fi cunoscut…”. Aici este poticnirea şi greutatea. Cei mai mulţi Îl cunosc numai în trup pe Isus, dar nu în Duh. Ei văd numai cu ochii pământeşti, şi fac comparaţii despre lucruri care se judecă şi se pot înţelege numai dacă Duhul Domnului le descoperă. Lucrurile pământeşti se judecă pământeşte, iar lucrurile duhovniceşti se judecă duhovniceşte.
În Luca 10:22 este scris: “… nimeni nu ştie cine este Fiul , afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.” Să nu trecem prea repede peste aceste cuvinte, căci este scris: “Şi nimeni nu ştie cine este Tatăl”, înseamnă că aceasta este adevărat. Dar totuşi urmează fraza binecuvântată: “… şi căruia vrea Fiul să i-L descopere.”. Deci nimeni nu poate să cunoască de la sine taina lui Dumnezeu, decât cel căruia i-a fost descoperită. Şi tu, cititorule, nu vei putea vedea pe Tatăl în Domnul Isus Hristos, până când nu ţi-a fost descoperită această taină prin Duhul Sfânt. Citim din nou în Luca 10:22: “… şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere”.
Depinde deci de Domnul Isus Hristos dacă dorim să ne împărtăşească această descoperire. Dacă ai dorinţa sinceră să obţii claritate asupra acestei taine, atunci El ţi-o va da. Despre importanţa acestei descoperiri dumnezeieşti nici nu se poate vorbi aici în amănunţime, dar binecuvântat este omul căruia Mântuitorul îi poate vorbi. Noi am văzut şi am constatat că această taină nu se primeşte prin studii la seminariile teologice. Nici un sfat frăţesc, nici o persoană nu poate să stabilească acest lucru; numai Domnul Isus singur poate să descopere aceasta.
Rog pe cititor să citească şi să ia aminte că, nu este scris că Tatăl va descoperi pe Fiul, ci este scris numai referitor la Tatăl: “… şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.” Deci vedem clar că Fiul este descoperit; numai Tatăl în Fiul este taina ascunsă.
Comparăm această temă cu cuvintele din Ioan 14:8. Aici găsim pe Filip care se amestecă în discuţia Domnului Isus cu Toma. El a auzit cuvintele Domnului: “Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu, şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte şi L-aţi şi văzut.” Aceste cuvinte ale Domnului Isus au fost atât de puternice pentru Filip! El voia claritate deplină de la Domnul şi de aceea spune - fiindcă nu vedea (sau nu cunoştea) încă pe Tatăl în Domnul Isus. El mai pune o întrebare şi zice: “Doamne, arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns.” Filip voia să afle cu orice preţ taina despre Tatăl, ca să-i fie de ajuns.
Dragă prietene, te-ai gândit vreodată la ucenicii aceştia, care au umblat atâta vreme cu Domnul Isus? EL iertase păcatele oamenilor în mijlocul lor, vindecase bolnavii, celor flămânzi le-a dat pâine şi a liniştit furtuna. De fapt, în cursul anilor în care ei au umblat cu Domnul Isus au avut destul timp şi ocazii să cunoască pe Domnul lor nu numai ca om, ci şi ca Dumnezeu; dar ei nu L-au recunoscut. Dragă prietene, ai recunoscut tu cu adevărat pe Domnul Isus? Poate în viaţa ta, în familia ta sau în adunarea ta, Domnul Isus S-a descoperit la fel ca şi ucenicilor. Poate eşti întors la Dumnezeu şi umplut cu Duhul Sfânt, dar aici se pune întrebarea: “Ai recunoscut tu pe Domnul Isus”? Dacă nu, spune ca şi Filip: “Doamne, arată-ne pe Tatăl!” Atunci i-a răspuns Domnul Isus: “De atâta vreme sunt cu voi, şi nu M-ai cunoscut, Filipe?” Este de remarcat faptul că Filip întreabă de Tatăl, în timp ce Domnul Isus răspunde, referindu-Se la Sine Însuşi: “… de atâta vreme sunt cu voi, şi nu M-ai cunoscut, Filipe?” Vedeţi despre ce este vorba aici? Domnul Isus nu vorbeşte aici nici în pilde, nici în altfel de sensuri, decât El spune cuvintele acestea puternice: “Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl!”.
Cuvintele acestea nu au nevoie de nici un comentariu. Cine crede aceste cuvinte, le va înţelege, şi cine nu le va crede, nu le va înţelege. Vedem deci atât de clar cum S-a descoperit Tatăl în Fiul, aşa cum au prorocit-o cei din Vechiul Testament.
Credem că Domnul Isus nu a vorbit aici cuvinte care să n-aibă nimic de spus, ci cuvinte foarte clare care ne luminează. În Evanghelia după Ioan 14:10-11 scrie: “Nu crezi că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine?… Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine!”.
Această temă, referitoare la unitatea dintre Tatăl şi Fiul, ne este arătată şi în Isaia 9:6. Referitor la Fiul, este scris: “… Îl vor numi: “Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii!”. Cine se mai miră atunci când spune Fiul: “Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl.”? Cine poate să cuprindă această taină, care este un adevăr. Tatăl S-a descoperit în Fiul! Lăudat să fie Numele Lui cel sfânt în vecii vecilor!
Trebuie să luăm aminte că Domnul Isus a cerut ucenicilor Săi să creadă cele spuse de El. Este scris în Ioan 14:11: “Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine” ; aceleaşi cuvinte, pe care Domnul Isus şi astăzi le spune ucenicilor, să creadă acest lucru. În capitolul 14 din Evanghelia după Ioan, dă Domnul Isus făgăduinţa Duhului Sfânt, care va conduce pe fiecare credincios în tot adevărul. În Ioan 14:20 este scris: “În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine, şi că Eu sunt în voi”. A mai spus Domnul Isus, referitor la Duhul Sfânt, în versetul 26: “… vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu”.
Vedem, deci, că abia după pogorârea Duhului Sfânt s-a cunoscut (înţeles) sensul descoperit al cuvintelor Domnului din Ioan 14:20: “În ziua aceea, veţi cunoaşte…”. Da, prin Duhul Sfânt toate lucrurile nelămurite vor deveni clare şi cele ascunse vor fi descoperite. Pavel, slujitorul credincios, spune în 1Corinteni 2:10b: “Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu”. Ca să înţelegem lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, trebuie să fim umpluţi cu Duhul Lui şi vom vedea această taină clarificată.
În acelaşi capitol, în versetul 12, din 1Corinteni, spune Pavel: “Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte toate lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său”. Dragă prietene, şi tu trebuie să cunoşti ce ţi s-a dat din partea lui Dumnezeu. Nouă ni s-a dăruit toată plinătatea lui Dumnezeu în Isus Hristos, Domnul nostru, fiindcă toată plinătatea lui Dumnezeu era în Isus Hristos, în chip vizibil, pentru noi oamenii. Pentru aceasta citim Coloseni 2:9-10: “Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeiri. Voi aveţi totul deplin în El…”. Şi pentru Pavel, aceasta a fost un lucru clar: Coloseni 2:2-3: “Pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste, şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei”. Cine poate pricepe valoarea acestor versete? Pe timpul lui Pavel exista învăţătura despre un singur Dumnezeu, de aceea spune Pavel, referitor la Domnul Isus Hristos, în Romani 9:5: “… din ei a ieşit, după trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!”.
Unitatea dintre Tată şi Fiu ni se arată încă o dată, atât de clar, în 1Ioan 5:20. Aici scrie: “… şi ne-a dat pricepere să cunoaştem pe Cel ce este adevărat. Şi noi suntem în Cel ce este adevărat, adică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică”. Trebuie să vedem că Ioan, referindu-se la Domnul Isus, nu vorbeşte despre un Dumnezeu care există lângă un al doilea Dumnezeu, ci declară scurt şi deschis: “Acesta este Dumnezeul adevărat.”
După acest verset, este scris un cuvânt de atenţionare: “Copilaşilor, păziţi-vă de idoli!” - 1Ioan 5:21.
Noi ştim că în toată Scriptura nu există exprimarea sau cuvântul “Sfânta Treime”. Avertizarea lui Ioan nu a fost respectată de oameni, şi aceştia au făcut dintr-un singur Dumnezeu mai mulţi dumnezei. Dar Sfânta Scriptură, în Vechiul şi în Noul Testament, cunoaşte numai un singur şi adevărat şi veşnic Dumnezeu. Acest Dumnezeu S-a descoperit în Noul Testament ca Tatăl. EL însuşi S-a descoperit în Noul Testament în Fiul şi El însuşi S-a descoperit şi prin Duhul Sfânt. EL este totul în toţi, Acelaşi Dumnezeu. Aşa o găsim în Biblie. Cine are har de la Dumnezeu, să nu uite niciodată să-I mulţumească pentru aceasta, că a primit această taină cu credinţă.
Deşi ne este descris clar în Vechiul Testament cine este Isus Hristos, totuşi sunt puţini la număr cei ce au prilejul să privească în această taină. Totul este descris clar, dar oamenii citesc pe deasupra celor scrise şi prin aceasta se împlineşte asupra lor cuvântul vorbit prin prorocul Isaia 29:11: “De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite”.
Dacă numai prin citire ai putea afla aceste taine, nu ar fi atâta necunoştinţă. Dar este nevoie de descoperire prin Duhul Sfânt pentru a înţelege Cuvântul.
În Isaia 28:9-10 este scris: “Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţătură?… căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo”. Nu este aceasta tipic pentru timpul nostru? Se face totul, numai ce a spus Dumnezeu nu se face. Fiecare lucrează după placul său sau după datina organizaţiei din care face parte. Nimeni nu are curajul să se întoarcă spre învăţătura adevărată, venită de la Dumnezeu. Omenirea este încurcată în învăţături omeneşti şi datini sectare, şi în continuu apar mişcări religioase, din care avem deja sute.
Dar adevărul este acesta: cine nu se ţine cu stricteţe de Sfânta Scriptură, se înşeală şi înşeală şi pe alţii din jurul lui pentru veşnicie.
Domnul spune în Isaia 28:12: “… Dar ei n-au vrut să asculte.” Doresc ca cititorul acestor rânduri să fie dintre aceia care primesc Cuvântul şi va acţiona exact după el.