..:: Crestini.com::.. - Conciliul-PIATRA DE POTICNIRE

Home

Conciliul-PIATRA DE POTICNIRE

Versetul Zilei

Daniel 5:26-28

Iata insa scrierea care a fost scrisa: Mene - DUMNEZEU ti-a numarat zilele domniei, si i-a pus capat. Techel - inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor. Peres - inseamna ca imparatia ta va fi impartita, si data Mezilor si Persilor.

Meditatia Zilei

Conciliul-PIATRA DE POTICNIRE

PIATRA DE POTICNIRE

Până astăzi, pentru mulţi, Isus Hristos este o piatră de poticnire. Deseori chiar şi pentru aceia care vorbesc despre El ca “piatra din capul unghiului”.
Întreaga construcţie este gata, dar piatra unghiulară stă prin împrejur. Ea este aruncată dintr-un loc într-altul. Se pare că nimeni nu ştie de unde aparţine ea. În istoria Bisericii, cearta principală a provenit din pricina acestei pietre de poticnire. Nu există păreri mai deosebite despre altceva, ca despre această piatră. În cercetarea noastră despre această piatră unghiulară, vrem să lăsăm să ne vorbească atât Vechiul cât şi Noul Testament.
În Psalmul 118:22-23 scrie: “Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului clădirii. Domnul a făcut lucrul acesta: şi este o minunăţie înaintea ochilor noştri”. Această profeţie s-a împlinit în Isus Hristos. Faptic, El este minunăţia. Din Vechiul Testament să vedem acum cine este “piatra de poticnire”, despre care se spune că este o minunăţie. O minune nu se poate explica, ci numai se crede.
Pentru aceasta să citim Isaia 8:13-14: “Sfinţiţi însă pe Domnul o0ştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi. Şi atunci El va fi un locaş sfânt, dar şi o piatră de poticnire, o stâncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului!”. Aici ni se spune clar că Domnul oştirilor este “Piatra de poticnire”.
O, mulţumire să fie adusă lui Dumnezeu pentru Cuvântul Său veşnic, care ne dă răspuns la fiecare întrebare referitoare la planul Său de mântuire! Fiecare va simţi, în însăşi viaţa lui, că acest Cuvânt al lui Dumnezeu se împlineşte. Pentru acei ce cunosc în piatra de poticnire pe Domnul oştirilor, ea va fi un prilej de sfinţire; pentru ceilalţi însă, care în piatra de poticnire văd o altă persoană, cu adevărat ea va fi o piatră de indignare. Eu consider că fiecare crede Cuvântul lui Dumnezeu şi cunoaşte că piatra, care a devenit “Piatra unghiulară”, este însuşi Domnul oştirilor. De aceea şi este scris: “Este o minunăţie înaintea ochilor noştri”. Eu aş vrea să vă spun minunea minunilor şi taina tainelor. În Isaia 8:15 scrie: “Mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor da în laţ şi vor fi prinşi”. Acesta este un cuvânt foarte mare. Este o prevenire şi un avertisment pentru fiecare.
Aici ni se spune judecata pentru toţi aceia care se poticnesc şi cad din cauza acestei pietre. Ei cred că ar putea cerceta această taină a lui Dumnezeu cu înţelepciunea lor. Ei voiau să facă singuri acest lucru, dar au dat în laţ şi au fost prinşi, pentru că nu au dăruit credinţă Cuvântului lui Dumnezeu care descrie această taină. De ce imediat după expunere este scris că Domnul oştirilor este piatra de poticnire, aşa cum am constatat din Isaia 8:13-15, de la învelirea şi pecetluirea descoperirii?
Referitor la aceasta citim Isaia 8:16: “Înveleşte această mărturie, pecetluieşte această descoperire, între ucenicii Mei”. Această descoperire trebuia să rămână învelită, ascunsă, pentru ca minunea să rămână minune, şi pentru ca nu toţi să înţeleagă taina lui Dumnezeu. Dar imediat urmează cuvintele de mângâiere: “…pecetluieşte această descoperire între ucenicii Mei.” Dacă am urmări conţinutul acestui verset, am ajunge până la ultima carte a Bibliei, Apocalipsa lui Ioan. Dar să ne întoarcem la piatra de poticnire.
În Luca 20:17-18 se spune: “Dar Isus i-a privit drept în faţă, şi a zis: “Ce însemnează cuvintele acestea, care au fost scrise: “Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?”. Aceste cuvinte le-a spus Domnul Isus. EL a dovedit foarte clar, prin aceasta, Cuvântul Vechiului Testament spus referitor la El.
Ferice de acela care nu se poticneşte de această piatră, căci în Vechiul Testament ea este numită “Domnul oştirilor”, iar în Noul Testament - Domnul Isus. Ferice de acela care nu se poticneşte. Cine se poticneşte, acela va cădea. Cel care respinge această piatră, va fi respins şi el.
O, dacă am putea noi să înţelegem ce mult depinde de faptul dacă noi înţelegem această taină sau nu, dacă o primim sau o refuzăm, dacă ne bucurăm de ea sau ne supărăm. În aceasta constă decizia pentru noi toţi. Isus spune literă cu literă: “…pe acela peste care va cădea piatra îl va spulbera.” Poate că El s-a gândit la cuvintele din Daniel 2:34: “Tu te uitai la el, şi s-a dezlipit o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier şi de lut ale chipului, şi le-a făcut bucăţi”. Ne este cunoscut lucrul acesta, că aici este vorba tot despre aceeaşi piatră.
Daniel 2:35 ne documentează că acest loc din Biblie descrie Piatra, Isus Hristos, venind din Dumnezeire la omenire, şi reântorcându-se din omenire la Dumnezeire: “Dar piatra, care sfărâmase chipul, s-a făcut un munte mare, şi a umplut tot pământul”.
Isus Hristos a ieşit din Dumnezeu şi a venit în această lume, aşa după cum găsim scris în Ioan 16:25-31: “V-am spus aceste lucruri în pilde. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl. În ziua aceea, veţi cere în Numele Meu, şi nu zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi. Căci Tatăl însuşi vă iubeşte, pentru că M-aţi iubit, şi aţi crezut că am ieşit de la Dumnezeu. Am ieşit de la Tatăl, şi am venit în lume; acum las lumea, şi Mă duc la Tatăl.” Ucenicii Săi I-au zis: “Iată că acum vorbeşti desluşit, şi nu spui nici o pildă. Acum cunoaştem că ştii toate lucrurile, şi n-ai nevoie să Te întrebe nimeni; de aceea credem că ai ieşit de la Dumnezeu.“ “Acum credeţi?” le-a răspuns Isus.”.
După ce a îndeplinit opera de mântuire, s-a întors înapoi în Dumnezeirea Sa.
Pentru a rămâne la piatra care s-a desprins din munte, vrem să cercetăm un alt verset din Biblie, Psalmul 121:1: “Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul?”. Aici a fost Dumnezeu însuşi socotit Cel de care nu te poţi apropia, spre care oamenii îşi ridică ochii. În prorocul Zaharia ne este descrisă această taină mai amănunţit. În Zaharia 3:9 scrie: “Căci iată că numai spre piatra aceasta pe care am pus-o înaintea lui Iosua, sunt îndreptaţi şapte ochi; Iată Eu, însumi voi săpa ce trebuie săpat pe ea, zice Domnul oştirilor; şi într-o singură zi, voi înlătura nelegiuirea ţării acesteia.”. Din acest text vedem că Piatra este şi Salvatorul, care ispăşeşte vina şi care, într-o singură zi, va înlătura păcatele. Cei şapte ochi sunt descrişi în câteva locuri din Apocalipsa. Prin aceasta este confirmată dumnezeirea Mielului. În Apocalipsa 5:6b citim despre Miel: “… şi şapte ochi, care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu.” Numărul şapte este numărul plinătăţii şi desăvârşirii dumnezeieşti. Din Miel se revarsă plinătatea Duhului pentru cele şapte perioade ale Bisericii, aşa cum este descris în Apocalipsa 2 şi 3.
Acest lucru ne este prezentat şi în Zaharia, ca un sfeşnic cu şapte candele. În Zaharia 4:2 scrie: “… “M-am uitat şi iată că este un sfeşnic cu totul de aur, şi deasupra lui un vas cu untdelemn şi pe el şapte candele cu şapte ţevi pentru candelele care sunt în vârful sfeşnicului”. Însemnătatea sfeşnicului nu o vom descrie mai amănunţit aici.
Rămânem la tema : “Piatra de poticnire”. În profetul Zaharia găsim lucruri şi mai apropiate în legătură cu această taină. În Zaharia 4:6b citim: “Lucrul acesta nu se va face prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu- zice Domnul oştirilor!” Exact în felul acesta s-a şi întâmplat. Citim în Luca 1:35: “Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfânt se va pogorî peste tine…”. O, ce minunat este să vezi cum profeţiile Vechiului Testament se împlinesc cu exactitate în Noul Testament!
În Zaharia 4:7 scrie: “Cine eşti tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te voi preface într-un loc şes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul strigătelor de: “Îndurare, îndurare cu ea!” . Aici vedem că piatra pe care au lepădat-o zidarii nu este numai piatra unghiulară, ci este şi piatra cea mai importantă! EL este Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Cel ce începe şi desăvârşeşte Biserica Sa! Din asemănarea muntelui şi a pietrei, am văzut în ce chip minunat este preumbrit Hristos şi Biserica.
În Isaia 28:16 scrie. “De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: “Iată, că pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grăbi să fugă”.
Toate aceste cuvinte minunate din Vechiul Testament s-au împlinit în Isus Hristos, piatra unghiulară, piatra de preţ şi cu adevărat încercată, piatră aleasă, care stă drept temelie. Însuşi Mântuitorul a spus despre această piatră în Matei 16:18: “Pe această piatră voi zidi Biserica Mea”. Da, El însuşi este această piatră (stâncă), El piatra unghiulară, El zidarul şi El piatra cea mai importantă. Pe El este zidită Biserica Nou-Testamentară. De aceea, prin toate încercările, ea a ţinut tare la Cuvântul adevărat, deoarece este întemeiată pe El. Pentru ca fiecare să ştie că aşa este, citim cuvântul din Efeseni 2:20: “Fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos”.
De aici reiese clar că, după cum prorocii, tot aşa şi apostolii au văzut în El piatra din capul unghiului, care într-adevăr constituie unicul fundament pentru Biserică. Pavel confirmă acest lucru în cuvinte desluşite în 1Corinteni 3:11: “Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, şi care este Isus Hristos”.
Apostolul Petru pătrunde mai adânc în aceasta. De aceea citim în 1Petru 2:3-5: “Dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul. Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos”. În acest text ne este prezentată Biserica Domnului în construcţie, Isus Hristos, piatra din capul unghiului, şi toţi credincioşii adevăraţi ca pietre vii. De aici reiese o unitate dumnezeiască, un întreg, adică Casa lui Dumnezeu. În versetul 6, Petru se referă la cuvintele prorocului Isaia. El spune: “Căci este scris în Scriptură: “Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine.” După cum vedem, depinde de credinţa şi încrederea noastră, căci este scris în Evrei 11:6: “Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui!”.
De aceea spune Petru în versetul 7: “Cinstea aceasta este dar pentru voi, care aţi crezut. Dar pentru cei necredincioşi, “piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului “; şi o “piatră de poticnire, şi o stâncă de cădere”. Toţi acei ce nu cred şi nu ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, se poticnesc în această piatră unghiulară; aşa ne spune Petru, şi aşa este până în zilele noastre. Cine nu crede, va fi dat de ruşine; dar cel ce crede, acela va vedea slava lui Dumnezeu.
Acum, această piatră din capul unghiului este temelia unei comunităţi religioase, a unei biserici sau pentru o biserică liberă? Nu, despre aceasta Biblia nu spune nimic.
Noi citim numai că El este piatra din capul unghiului pentru Biserica Sa, pe care El însuşi a răscumpărat-o prin sângele Său şi a umplut-o cu Duhul Sfânt. EL o conduce la unitate. De aceea spune Pavel în Romani 8:14: “Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu”. Acest lucru este foarte important. Aşa cum Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, aşa sunt copii ai lui Dumnezeu toţi acei care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu.
Dar ei, ca şi Isus, trebuie să fie umpluţi cu Duhul Sfânt. În 1Petru 2:5 găsim scris: “Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos”. Isus, piatra vie din capul unghiului şi toţi copiii adevăraţi ai lui Dumnezeu, pietre vii, formând un întreg, adică Biserica lui Dumnezeu.
Deja de timp îndelungat, oamenii zidesc fiecare la comunitatea religioasă din care fac parte; dar în mijlocul acestei încurcături de comunităţi religioase întemeiate de oameni, Domnul Dumnezeu îşi zideşte Biserica Sa, pe care a început-o la Rusalii, şi care, la întoarcerea Sa, va fi desăvârşită. Acela care găseşte această Biserică biblică, are posibilitatea să fie zidit în ea. Da, el va fi introdus în această construcţie dumnezeiască.
Iubite cititor, în Biserica Domnului, de la înfiinţarea ei, nu s-a schimbat nimic. Ea crede şi propovăduieşte şi astăzi, ca la început, aceleaşi lucruri. În lumina acestei cercetări, fiecare poate să se judece şi să se examineze pe sine însuşi şi comunitatea religioasă din care face parte, în comparaţie cu Cuvântul lui Dumnezeu.