..:: Crestini.com::.. - Conciliul-DOMNUL DUMNEZEU, JUDECĂTORUL

Home

Conciliul-DOMNUL DUMNEZEU, JUDECĂTORUL

Versetul Zilei

Romani 8:15-17

Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati primit un duh de infiere, care ne face sa strigam: Ava, Tata! insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui DUMNEZEU. Si daca suntem copii suntem si mostenitori: mostenitori ai lui DUMNEZEU, si impreuna mostenitori cu CRISTOS.

Meditatia Zilei

Conciliul-DOMNUL DUMNEZEU, JUDECĂTORUL

Şi aici trebuie să arătăm, prin câteva mărturii biblice, armonia dumnezeiască dintre Vechiul şi Noul Testament.
Pentru introducere la această temă să citim din Isaia 33:22: “Căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru: El ne mântuieşte!”. Din aceste cuvinte putem să înţelegem cât de clar i-a fost descoperit profetului că acest unic Dumnezeu este Împărat, Domn, Judecător, Legiuitor şi Mântuitor.
Mai departe găsim următoarele cuvinte din Psalmul 7:11: “Dumnezeu este un Judecător drept, un Dumnezeu care se mânie în orice vreme”.
Din conversaţia care a avut-o Avraam cu Domnul deducem că şi Avraam L-a numit pe Domnul, Judecător. Citim din Geneza 18:25b: “Cel ce judecă tot pământul nu va face oare dreptate?”. Aceste cuvinte le-a spus Avraam Domnului, înainte ca Sodoma să fie nimicită.
David spune în Psalmul 58:11b: “Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!”. Da, cu adevărat, Dumnezeul cel Atotputernic este Judecătorul veşnic.
Dar, în Noul Testament stă scris: “Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului.” - Ioan 5:22. Cum putem pune în concordanţă această exprimare despre Isus, cu lucrurile arătate mai sus? Aceasta este foarte simplu, dacă citim mai multe locuri biblice, care tratează aceeaşi temă.
În Fapte 10:42 scrie referitor la Isus: “… că El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi”. Este clar că aici este vorba despre Isus.
Ca să ne apropiem mai mult de temă, citim Fapte 17:30-31: “… pentru că a rânduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă de netăgăduit prin faptul că L-a înviat din morţi.” Deci, după cum scrie aici, Dumnezeu însuşi va judeca lumea prin Isus Hristos. La acest gând ajungem îndeosebi prin cuvântul din 2Timotei 4:1: “Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa”. Este de la sine înţeles că despre Dumnezeu şi Hristos se vorbeşte ca despre o singură persoană.
Deoarece, cu toate că se spune: “Înaintea lui Dumnezeu şi a lui Hristos”, deci două denumiri, totuşi, întreaga frază este formulată la singular “… care are să judece viii şi morţii.” Dacă s-ar referi la două persoane, atunci nu ar fi avut voie să scrie când este vorba despre faţa lui Dumnezeu şi faţa lui Hristos: “… şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa.” Ar fi trebuit să scrie: “… pentru arătarea şi Împărăţia Lor.” Dar chiar după acest verset important, Pavel avertizează pe tânărul său tovarăş de slujbă, Timotei, asupra chemării lui: (vers. 2) “Propovăduieşte Cuvântul, stăruieşte asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura”.
Această chemare este valabilă, în acelaşi timp, pentru fiecare slujitor al lui Dumnezeu, în orice vreme, de a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum observăm aici.Căci aşa cum prin Duhul Sfânt i-a fost descoperit lui Pavel, faţa lui Dumnezeu este şi faţa lui Hristos. La aceasta citim 2Corinteni 4:6b: “… pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos”.
Însuşi Isus Hristos mărturiseşte acest lucru în 1Ioan 14:9b: “Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: “Arată-ne pe Tatăl?”.
În 2Timotei 4:8 scrie: “De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în “ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept”. În aceste cuvinte, Pavel numeşte şi el pe Domnul, Judecătorul său.
Mai departe citim în Evrei 12:23: “… de Biserica celor întîi născuţi, care sunt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor…”. Cu aceste cuvinte clare, Dumnezeu este numit aici, în Noul Testament, Judecătorul tuturor.
Pentru a lumina mai precis acest subiect, citim Apocalipsa 16:7: “… Da, Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!”. Aici, Domnul, care în Noul Testament este cunoscut ca Isus, şi Dumnezeu, pe care-L cunoaştem ca Tată în Vechiul Testament, este arătat într-o singură persoană. Aceasta ne documentează faptul că Dumnezeu însuşi a fost în Domnul Isus Hristos - Mântuitorul nostru, Împăratul nostru, Judecătorul nostru; da, totul în tot.
Aş dori ca fiecăruia să-i fie îngăduit să cunoască că Biblia în ea însăşi formează un întreg şi că, pentru a cunoaşte adevărata însemnătate a unei teme biblice, trebuie să luăm în ajutor toate versetele biblice care tratează această temă. Având în vedere faptul că Pavel a dat îndemnul de a vesti Cuvântul, indiferent dacă ne convine sau nu, să mustrăm şi să arătăm drumul, cu toată blândeţea şi învăţătura, după cum am citit în 2Timotei 4:2, trebuie să ne conformăm şi noi acestei chemări. Pavel a spus doar mai departe, în 2Timotei 4:3: “Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute, şi îşi vor da învăţători după poftele lor”. În mare măsură acest cuvânt s-a împlinit. Oamenii s-au întors de la adevăr. Dar pe de altă parte, vestirea Cuvântului, care este unicul adevăr, trebuie să se ducă la îndeplinire.
Dacă unim toate aceste cercetări, trebuie să constatăm că există numai un singur Judecător, indiferent dacă într-un loc este numit Dumnezeu, în altul Tată, ca Domn sau ca Fiu. De fapt dacă ar fi mai multe persoane în dumnezeire, atunci desigur am avea mai mulţi Împăraţi, Judecători, Mântuitori.
Ruga mea către acest unic, adevărat şi veşnic Dumnezeu, care ni s-a descoperit în Noul Testament în Isus Hristos, este ca El să se descopere fiecăruia în parte.