..:: Crestini.com::.. - animalele pot fi mai sincere decat oamenii

Home

animalele pot fi mai sincere decat oamenii

Versetul Zilei

Daniel 5:26-28

Iata insa scrierea care a fost scrisa: Mene - DUMNEZEU ti-a numarat zilele domniei, si i-a pus capat. Techel - inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor. Peres - inseamna ca imparatia ta va fi impartita, si data Mezilor si Persilor.

Meditatia Zilei

animalele pot fi mai sincere decat oamenii

animalele nu ranesc oamenii precum se ranesc oameniii intre ei (mai ales pentru dana_us) Cat de mult imi plac animalele care se alinta. luate intr-un sens mai putin rigid, animalele sunt ca si oamenii: le place sa se alinte, le place sa fie mangaiate, au memorie, etc..Aristotel spunea ca oamenii se deosebesc de animale prin aceea ca acei dintai gandesc sau rationeaza, sunt sociabili, etc. Nu intotdeauna este valabila afirmatia lui deoarece , eu stand foarte mult in apropierea animalelor, am observat ca si ele , chiar spre deosebire de unii dintre noi gandesc si gandesc chiar cu o precizie uluitoare. Am afirmat candva ca noi trebuie sa ne comportam cu animalele asa cum s-a comportat DUMNEZEU cu noi adica sa murim pentru ele(intr-un fel sau altul deci nu chiar moarte de trup.). Daca diferenta dintre noi si animale este doar una de grad (cum spunea Blaga cred) , adica animalele sunt de un grad inferior noua oamenilor iar daca intre noi si Dumnezeu nu ar mai fi alte fiinte intermediare de aici si si concluzia ca noi suntem de grad inferior lui Dumnezeu. Bun.. Deci daca Dumnezeu (a murit ) s-a jertfit pentru noi si s-a chinuit pentru un grad inferior lui, asta inseamna prin inductie ca noi ar trebui sa ne jertfim pentru cei din gradul inferior noua Sa luam si invers noua: in ce fel ne comportam noi fata de Dumnezeu? cum il injuram si cum nu-i dam importanta cand chiar el este sansa noastra , El este viata noastra (mi-am imaginat lumea fara Dumnezeu - crede-ma ca era un haos total…) noi nu suntem aici ceva anume, suntem un nimic cum spunea un frate la Biserica…" fara Dumnezeu faptele noastre bune sunt ca o multime (daca ar fi )de zerouri intinse pe o ata , dar daca il punem pe El in faptele noastre este ca si cum in fata zerourilor noastre am pune un Unu . poti sa ai cate zerouri vrei dar fara un Unu in fata lor esti nimic!" Oanalogie interesanta ar fi ca in limbajul calculatoarelor informatia este transformata din litere si cifre prin codul ascii in numere iar numerele sunt descompuse in succesiuni de 1 si 0 . Stim ca intotdeauna in limbajul calculatoarelor rezultatele sunt de 1 sau 0, adevarat sau fals. Deci in fata tuturor adevarurilor noastre (false pentru ca adevarurile noastre sunt relative deci pot fi false) trebuie sa punem acel adevar Unic de al Inceput… Iarasi deci , noi suntem conditionati de El pentru ca noi sa insemnam ceva anume, cauza noastre este El precum si a animalelor suntem noi, oameniiinsa noi uram aceasta cauza conditie spre deosebire de majoritatea animalelor. Mai sunt uele care impung sau se poarta rau dar acelea sunt pedepsite sau chiar omorate… In plus relatia dintre animal si om, cel de pe urma findu-I stapan anialului, este una de compasiune din partea animalului (vad asta mereu ) si mai rar compasiune din partea stapanului… dar cum dragostea este singura pasiune ce se plateste cu o moneda pe care o fabrica ea insasi , de aici si relatiile bune in aceasta sectiune in care ne aflam noi in partea superioara a balantei iar cealalta parte ca acceptand inferioritatea ei si sclavia ei (nietzsche). Se pare ca nu tot astfel de bine ne descurcam si in cealalta relatie in care suntem pus in situatia de inferioritate, de sclavie, in care este clar , ca nu acceptam situatia reala in care suntem. Dar Stapanul a ramas la fel de iubitor si asteapta mereu sa-si primeasca acea moneda pe care sclavii (conform lui nietzsche) I-o intorc cu multa brutalitate, avand in ea nu iubire ci ura si dorinta de marire fiindca omul (l-am considerat drac) intotdeauna isi doreste ceea ce nu poate avea. Ca arument o fapta reala petrecuta cu mine: intr-o seara m-a prins seara in padure in timp ce veneam cu boii de la tras de lemn. Ca sa-mi dezvalui fat de disgratie, nu ma mai sprijineam pe ideile mele si pe faptul; ca sunt de grad superior boilor cu care veneam si pe care ii exploatasem in acea zi la maximum ci ma sprijineam pe faptul ca sunt impreuna cu ei (si cu drujba) si pe instinctul si memoria lor. Pentru a scurta drumul din padure cu cativa km am luat-o pe o scurtatua in iezul noptii fara ca sa mai fi fost vreodata pe acolo. Si fiindca era foarte abrupt am dezlegat boii unul de celalalt si le-am dat drumul sperand ca o sa ajung (prin ei) acasa. In timp ce urcam m-am sprijinit tot pe capacitatea lor de a se orienta si forta lor tinandu-ma de coada unuia (sincer…) acea panta si scurtatura… Astfel dupa o jumatate de ora am ajuns in sat de fapt in marginea satului unde ma simteam deja ca acasa. Aici cu subanteles o alta concluzie: acolo in margine satului ma simteam ca acasa atunci in acea situatie fiindca eram fara ajutor iar "sistemul de iluzii " cade , pe cand acum cand am destul iluzii, acel loc mi se pare asa de strain…si de departe de casa incat ma intreb : ce-o fi fost in mintea mea atunci? Sunt foarte atasat de animale si imi plac foarte mult pentru ca am inceput sa le-nteleg. Cel putin ovinele si bovinele (boii de jug) imi sunt ca si surorile si fratii mei de necaz…Pot afirma fara sa-mi fie rusine ca am sarutat mai multi boi dejug decat fete, pe buze (fete nu am sarutat niciuna [ ;-) ] ). De fapt cred ca sunt un visator iar unui visator nu-I treuie prea multa realitate pentru ca lui ii ajung spre a fi fericit iluziile, visele si realitatile proprii lui. Cate se petrec in lumea asta consider ca animalele mentionate mai sus sunt niste ingeri pe langa fetele "normale " din era noastra, a ticalosilor cum bine spunea Marin Preda…