Home 
Resurse Crestine Predici Puterea lui Dumnezeu care ne transforma
Resurse Crestine Predici Puterea lui Dumnezeu care ne transforma Versetul Zilei
Romani 8:15-17
Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati primit un duh de infiere, care ne face sa strigam: Ava, Tata! insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui DUMNEZEU. Si daca suntem copii suntem si mostenitori: mostenitori ai lui DUMNEZEU, si impreuna mostenitori cu CRISTOS.
Powered by Biblia Online
| Puterea lui Dumnezeu care ne transforma |
|
|
|
|
Predica din 11 septembrie 1965,Phoenix, Arizona, SUA,de W.M.Branham
murind şi am văzut acolo un ceas care arăta între două şi trei.” Episcopul spunea: ”Voi fi atent să văd dacă se împlineşte.” S-a împlinit. Ne pare într-adevăr rău. Biserica a pierdut în sora Florence Shakarian o fiinţă minunată. Era o cântăreaţă bună, o femeie duhovnicească. Mama ei a fost una din primele surori cu care am făcut cunoştinţă pe Coasta de Vest. Ea a fost vindecată de Domnul când medicii nu mai aveau nici o nădejde. Ea era în comă şi era toată umflată. Medicul spunea: ”Rămâneţi foarte liniştiţi când vă rugaţi, să nu faceţi gălăgie. Femeia este pe moarte.” Am fost de acord, însă el vorbea în continuu încât n-am putut să-mi deschid gura. Fratele Demos mi-a făcut semn să urc scările şi să merg înainte. Am urcat. Florence, care atunci era tânără şi frumoasă, stătea în genunchi împreună cu câteva femei. Eu am mers lângă mama ei şi m-am rugat pentru ea. Era inconştientă. Le-am spus că se va scula iarăşi şi aşa s-a şi întâmplat. Ea a mai trăit câţiva ani după aceea. Dumnezeu răspunde la rugăciunile noastre, noi ştim lucrul acesta. Noi credem că toţi venim pe pământ pe baza voiei lui Dumnezeu şi credem că la fel vom şi pleca de aici. Unul după altul, unii dintre noi, vom păşi pe poarta aceea. Noi ne-am adunat aici în părtăşie cu fraţii de la „Comercianţii creştini” ca să vorbim despre aceste lucruri şi să ne pregătim. Noi ştim că aceste lucruri vor veni. Sora Florence era o femeie tânără, avea 42 de ani, tocmai mi-a spus fratele Williams. Înainte de a şti că ea este bolnavă, am văzut-o într-o viziune care arăta sfârşitul ei. Dumnezeu ştie totul. Înainte de a trece dincolo, ea L-a văzut pe Isus în cameră. Nu este nevoie să ne mai rugăm pentru ea, aceasta am făcut-o deseori. Însă noi vrem să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru că a îngăduit între noi o viaţă ca aceea a sorei Shakarian, care ne îndeamnă pe toţi. Ea a fost un exemplu. Să ne rugăm pentru fratele Demos şi pentru sora Rose. Gândiţi-vă că ei a trebuit să treacă în ultimii ani prin lovituri grele. Întâi a murit tatăl lui şi acum sora lui. Da, şi cu câteva luni în urmă şi sora Edna. Eu pot să simt cu fratele Demos. Şi mie mi-au fost luaţi la interval de câteva zile tatăl, fratele, nevasta şi copilul. Eu ştiu ce simte el în dimineaţa aceasta. Numai cine a fost personal în aceeaşi situaţie poate să simtă cu alţii. Vreau acum să ne ridicăm şi să ne plecăm capetele pentru rugăciune: Tată ceresc, ne-am adunat în dimineaţa aceasta ca să ne închinăm Ţie şi să-Ţi aducem mulţumire şi slavă fiindcă ne-ai trimis pe Isus, Mântuitorul nostru, ca noi să avem o nădejde după ce trece viaţa aceasta. Noi recunoaştem cât de nesigură este existenţa noastră, când vedem în ce situaţie grea poate să ajungă trupul acesta. Noi suntem bucuroşi că nu trebuie să rămânem totdeauna aici, prin valea umbrei morţii. Tu ne-ai pregătit o cale de scăpare. Tată, noi Îţi mulţumim în dimineaţa aceasta pentru viaţa petrecută între noi de sora Florence Shakarian, care Ţi-a cântat cântări de laudă. Cu câţiva ani înainte Tu ne-ai anunţat plecarea ei, ca să nu fie un şoc prea mare. Noi ştim că ceea ce spui Tu este adevărat. Cuvântul Tău spune: ”Omul născut din femeie are viaţă scurtă şi plină de nelinişte.” Noi ştim că este adevărat, Doamne. Noi ştim că trebuie să trecem prin aceasta. Noi Îţi mulţumim pentru viaţa ei de pe acest pământ. Prin credinţă, noi privim cum ea a trecut din această casă de humă într-un trup de slavă care nu se va mai îmbolnăvi niciodată. Ea avea talentul de a cânta şi avea o voce frumoasă, iar duhul ei era îmbogăţit cu har prin Hristos. Acum ea a trecut şi este la mama şi la tatăl ei. Îţi mulţumim. Copilul Tău a fost chemat acasă. Ne rugăm ca Domnul să mângâie pe fratele nostru Shakarian. Noi ştim ce viaţă duce el, ce dureri a avut de purtat în ultimul timp şi cum este inima lui. Vedem cum el îmbătrâneşte, îşi pierde părul şi îi cad umerii. Totuşi, el încearcă să rămână în câmpul lucrării pentru Dumnezeu. O, Doamne, întăreşte-l pe el azi! Te rugăm să faci acest lucru pentru toţi care sunt întristaţi; Doamne adu-ne aminte că şi noi plecăm într-o zi. Noi suntem acum în prezenţa Domnului Isus, adunaţi aici laolaltă şi Te rugăm adu-ne lucrul acesta în minte. Lasă-ne să ne verificăm viaţa şi să recunoaştem că stăm, prin credinţă, sub puterea sângelui. Acum, când sunt gata în aceste împrejurări să aduc oamenilor un mesaj scurt de la Tine, eu Te rog să-mi dai puterea Ta, Doamne. Întăreşte-mă, căci am nevoie. Doresc să spun numai ceea ce Te proslăveşte. Dacă aude cineva aceste lucruri şi nu este încă pregătit pentru ceasul care stă înaintea lui, fie ca acesta să fie timpul în care să se predea Celui ce a spus: ”Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”, adică Domnului nostru Isus Hristos. Noi ne rugăm în Numele Lui! Puteţi să vă aşezaţi. Fratele ar vrea să ştie dacă pot auzi toţi. Îmi pare rău că în această dimineaţă nu avem locuri pe scaune pentru toată lumea. Nădăjduiesc ca azi să nu folosesc prea mult timp. Domnul să ne dăruiască harul Său, ca să-I putem sluji Lui. Să ne apropiem de Cuvânt acum. N-aş vrea să vă ţin prea mult timp aici. Cred că în această dimineaţă se transmite telefonic în întreaga ţară, de la coasta de est până la coasta de vest, de la nord până la sud. Foarte multe biserici au această organizare cum o aveţi voi aici. La Phoenix şi peste tot unde sunt servicii divine, ei pot auzi mesajul. Ei spun că transmisia prin telefon este mai bună decât prin radio, fiindcă se cuplează un microfon. În ultima săptămână, soţia mea a fost în Indiana şi când s-a întors la Tucson, spunea că a fost ca şi cum aş fi fost eu personal în încăpere. Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei ce sunt în legătură cu noi în dimineaţa aceasta, oriunde s-ar afla ei. La New-York este deja după amiază. Noi avem diferite ore de-a latul Statelor Unite. Să citim acum Romani 12:1-2: ”Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, plăcută şi desăvârşită.” Dacă Domnul voieşte, aş vrea în dimineaţa aceasta să aleg o temă: ”Puterea lui Dumnezeu care ne transformă.” ”Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” Acesta este un text binecuvântat, pe care păstorii voştri l-au folosit în toate timpurile. Aşa este Cuvântul lui Dumnezeu. El nu se învecheşte niciodată. Dumnezeu rămâne acelaşi. Prin toate generaţiile, de aproape 2800 de ani, acest Cuvânt este citit de oameni şi de preoţi şi nu se învecheşte. Eu personal îl citesc deja de 35 de ani şi de fiecare dată găsesc în el ceva nou ce nu am observat anterior. Este inspiraţie în formă scrisă. Acestea sunt calităţile lui Dumnezeu care au fost scrise în cuvinte pe hârtie. Oamenii au spus deseori: ”Biblia este scrisă de oameni.” Nu. Ea însăşi mărturiseşte că Dumnezeu a scris-o. Este Cuvântul lui Dumnezeu. El nu poate da greş. ”Cerul şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va trece.” Aceasta nu poate să dea greş, căci este o parte din El. Dacă voi sunteţi fii şi fiice, atunci sunteţi o parte din El. De aceea noi ne adunăm ca să avem părtăşie cu Cuvântul lui Dumnezeu. Am căutat ieri în dicţionar cuvântul: ”a transforma”, şi căutând, era aproape să întârzii la adunare. În lexicon scrie că înseamnă: ”a schimba ceva, a face din ceva, altceva decât cum a fost înainte.” Aceasta înseamnă a schimba caracterul, dacă este transformat. Eu m-am gândit azi dimineaţă la Geneza 1, când lumea aceasta era pustie şi goală şi asupra ei era întunericul. Nu era decât un haos total. Când lumea se afla încă în această stare, Duhul lui Dumnezeu S-a mişcat deasupra apelor şi tabloul întreg s-a schimbat. Dintr-un haos s-a făcut o grădină. Aceasta este puterea lui Dumnezeu care transformă, care poate să facă ceva minunat din ceea ce nu este. Dacă citim Scriptura, noi aflăm că Dumnezeu a pregătit Edenul în 6000 de ani. Poate că nici nu a avut nevoie de atâta timp, aceasta este numai o presupunere desprinsă din acel verset care spune că o zi la Dumnezeu este ca o mie de ani pentru noi. Dacă Dumnezeu ar socoti timpul aşa, am putea să spunem că au fost 6000 ani în care El a prelucrat pământul şi a semănat orice sămânţă bună pe el. Totul era desăvârşit. Mă gândesc adeseori că sunt critici, care citesc cartea lui Moise şi îndată ce o citesc li se pare că se repetă şi se contrazice ici şi colo. Dar dacă suntem atenţi un moment, vom constata că Moise a avut o viziune şi Dumnezeu a vorbit cu el. Dumnezeu a vorbit cu Moise faţă-n faţă, cu buze la urechi. Niciodată înainte nu a vorbit El cu un bărbat aşa cum a vorbit cu Moise. Moise a fost unul dintre cei mai mari prooroci, el era un simbol spre Hristos. Dumnezeu poate să vorbească. El are o voce care a mai fost auzită. Dumnezeu poate să vorbească. El poate să scrie. El a scris cele zece porunci cu degetul Său. Odată, El a scris cu degetul Său pe perete în Babilon. Altădată El s-a aplecat şi a scris cu degetul Său pe nisip. Dumnezeu poate să vorbească. Dumnezeu poate să citească. Dumnezeu poate să scrie. Dumnezeu este izvorul oricărui har şi puteri. Toată înţelepciunea este în Dumnezeu. Noi ştim că El este singurul Creator. Nu există alt Creator afară de Dumnezeu. Satana nu poate să creeze nimic, el strică numai ceea ce a fost creat. Dumnezeu este singurul Creator, El a creat totul prin Cuvântul Său. El a trimis Cuvântul Său. Orice sămânţă pe care a pus-o El în pământ, a format-o prin Cuvântul Său. Nu era nimic altceva aici din care ar fi putut să se facă sămânţa. El pus sămânţa acolo sub apă. Ea a spus doar: ”Să se facă aceasta!” Câteodată ne gândim că Biblia se repetă sau că exprimă ceva, ce, de fapt, nu spune. La Geneza 1 citim, de exemplu: ”Dumnezeu a creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu, ca bărbat şi femeie.” Apoi Cuvântul continuă cu alte lucruri. În capitolul 3 citim că nu era încă nici un om aici, care să lucreze pământul. Şi apoi Dumnezeu l-a făcut pe om din praful pământului. Acesta era un om de altă natură. Dumnezeu i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi el a devenit astfel un suflet viu. Primul om era după chipul lui Dumnezeu, care este Duh. La Ioan 4:24 scrie: ”Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi adevăr.” Dumnezeu este Duh. Primul om pe care El l-a creat era o fiinţă duhovnicească; era după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Apoi Dumnezeu l-a pus pe om într-un trup de carne şi omul a căzut. De aceea a venit Dumnezeu jos şi a luat chip de om, ca să mântuiască pe omul căzut. Aceasta este Evanghelia adevărată. Dumnezeu a semănat în acei 6000 de ani toată sămânţa bună, vorbind Cuvântul Său: „Să fie acest copac! Să se facă aceasta!” Totul era desăvârşit. Era pur şi simplu bun. El a poruncit să fie toată sămânţa, apoi să se transforme în plante. Şi fiecare sămânţă a purtat în sine soiul de viaţă pe care l-a poruncit Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă a spus să fie stejar, a trebuit să devină un stejar. Dacă a spus să se facă un palmier, a ieşit la suprafaţă un palmier. Creatorul a vorbit pur şi simplu Cuvântul. Sămânţa Cuvântului era deja acolo, încă înainte de a se forma sămânţa naturală. Cuvântul a format sămânţa. El a creat, a chemat lumea la existenţă din lucruri care nu se văd. El a creat lumea prin Cuvântul Său. Dumnezeu a vorbit şi totul a venit la existenţă. De aceea trebuie să fi fost o lume desăvârşită. Era un loc minunat, era un paradis minunat aici pe pământ. Orice organizaţie are un sediu. Dumnezeu, la fel, are un sediu. Şi această mare naţiune în care trăim noi are un sediu. Exact aşa avea Edenul cel mare un sediu, care era grădina Eden. Peste creaţiunea Lui cea mare, Dumnezeu a pus pe fiul Său, Adam, şi pe mireasa fiului Său, Eva, ca ei să stăpânească peste toată creaţiunea de pe pământ. Dumnezeu era Tatăl lui Adam. Conform Scripturii, Adam era fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a făcut un ajutor pe care l-a luat din trupul său. Poate că a luat o coastă care era deasupra inimii lui şi i-a făcut un ajutor ca să fie aproape de el. Încă nu era nevasta lui, cum nici el nu era încă bărbatul ei. Dumnezeu de-abia exprimase aceasta. Aici a început necazul. Satan a fost bărbatul Evei, înaintea lui Adam. Eu n-aş vrea să folosesc prea mult timp cu această temă. Unii dintre voi vă veţi poticni probabil. Mai ales vouă, oamenilor din sud, vi se pare confuz acest mesaj pe care mi l-a dat Dumnezeu pentru oamenii din timpul acesta, mai ales în ce priveşte sămânţa şarpelui. Dacă Domnul voieşte, mă voi întoarce într-o zi la Jeffersonville şi aş vrea să aduc un mesaj de şase ore în care voi clarifica totul. Aceasta este ”Aşa vorbeşte Domnul.” Este la fel de adevărat ca şi vedenia pe care am avut-o cu câţiva ani înainte în legătură cu sora Florence. Poate că nu suntem înţeleşi de unii. Dacă ar veni cineva la mine cu ceva confuz, poate nici eu nu aş înţelege. Eu n-aş vrea să critic. Mulţumesc Domnului că nu m-a făcut vinovat de lucrul acesta. Eu am criticat păcatul şi necredinţa, dar niciodată pe om. Aceasta eu nu o fac. Noi suntem fraţi şi surori care stăm în luptă până vom ajunge acolo unde a ajuns sora Florence. Ea şi noi toţi trebuie să mergem pe drumul acesta. Eu nu am intenţia să critic pe un frate sau pe o soră care nu este de acord cu mine. Cred că nu veţi găsi o bandă în care să fi numit pe cineva. De multe ori am observat că oamenii nu erau în regulă, dar acesta este un lucru între ei şi Dumnezeu. Păcatul este ceva ce este pe dos. Neînţelegerile nu sunt întotdeauna păcat, sunt pur şi simplu neînţelegeri între oameni. Eu sunt de părere că fiecare dintre noi are dreptul să exprime lucrurile aşa cum le înţelege el. Marele Creator a aşezat pe fiul Său, pe care El însuşi l-a creat, în grădina Eden. Adam a fost primul Său fiu creat de El. Isus a fost primul Său Fiul născut de El. El a fost născut de o fecioară. Dar Adam a fost făcut direct de mâna lui Dumnezeu. Sediul central de pe pământ, care a fost supus fiului Său şi miresei lui, era desăvârşit. Omul, fiul Său cu mireasa lui, era capul tuturora. Orice sămânţă era desăvârşită. Palmierii, stejarii, iarba, păsările şi animalele – totul era într-o armonie desăvârşită cu poruncile lui Dumnezeu. ”Să nu vă schimbaţi natura voastră! Fiecare sămânţă să aducă la suprafaţă soiul ei. Stejarule să nu te schimbi într-un pom exotic! La fel, palmierule, să nu te schimbi în altceva! Fiecare sămânţă să rodească după soiul ei.” El urma să vegheze de-a lungul timpului asupra cuvântului pe care l-a vorbit. Puterea Lui cea mare şi creatoare a format lucrurile care veneau la suprafaţă, chiar şi pe bărbat şi pe femeie. Ei erau încununarea, căci ei au întrecut toate celelalte rase. Şi El i-a pus sub paza aceluiaşi lucru sub care pusese pomii, animalele, şi anume, Cuvântul Său. Astfel, ei nu trebuiau să calce Cuvântul în nicio împrejurare. Ei trebuiau să rămână neschimbaţi. ”Să nu luaţi nimic de acolo, să nu adăugaţi nimic. Voi trebuie să trăiţi după Cuvântul acesta.” Dacă creaţiunea ar fi rămas aşa, sora noastră Shakarian n-ar fi trebuit să moară azi dimineaţă. Dacă gospodăria cea mare a lui Dumnezeu ar fi rămas aşa cum era! Noi credem că vom fi aduşi iarăşi acolo, înapoi. Noi ne întoarcem înapoi, la acel punct, la starea originară. În dimineaţa aceea din ziua a şaptea, când Dumnezeu a privit totul, a spus: ”Este bine. Îmi place. Eu sunt bucuros că Eu am făcut aceasta. Totul este sub control acum. Eu am încredere în fiul Meu şi în nevasta lui, pe care i-am pus căpetenie peste tot, ca ei să supravegheze şi să fie atenţi ca totul să decurgă bine şi să aducă la suprafaţă după soiul lui. El are putere pentru aceasta.” Apoi Dumnezeu a spus: ”Totul este bine, aşa cum este, şi n-ar putea să fie mai bine, fiindcă aceasta este singura Mea dorinţă. Este aşa cum am dorit să am. Eu am exprimat aceasta şi Cuvântul Meu a adus la suprafaţă aşa cum am vrut Eu. Aceasta este! Totul este bine!” Biblia spune: ”Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.” Totul era sub controlul Lui ca să se reproducă după soiul său. Gândiţi-vă la aceasta: ”a reproduce.” Când a pus El sămânţa în pământ, sămânţa putea să vină la suprafaţă fiindcă puterea vieţii era în ea, puterea prin care sămânţa era transformată într-o plantă sau orice ar fi fost. Puterea Lui de transformare! Dumnezeu a pus înăuntrul seminţei acea viaţă care purta în ea trăsătura de a se face ceea ce a spus El. Atât timp cât ea a rămas în ordinea ei, ieşea exact ceea ce a spus Dumnezeu. Trebuie să fie aşa, fiindcă Dumnezeu a aranjat-o în felul acesta. El a făcut şi calea pentru aceasta. Tot ceea ce rămâne în calea hotărâtă de El, în concordanţă cu Cuvântul Lui, trebuie să producă exact ceea ce spune Cuvântul Său. Nu poate să se îndepărteze de aceasta, căci va fi călăuzit exact. Astfel, cu toate lucrurile încredinţate fiului Său, Dumnezeu a spus: „Totul este bun, de aceea Mă voi odihni acum. Fiecare din aceste seminţe are în sine puterea să se transforme în soiul ei pe care Eu îl doresc. Aceasta trebuie să fie aşa, căci Eu am pus în fiecare sămânţă puterea de a ieşi la suprafaţă şi de a fi ceea ce doresc Eu.” Dumnezeu nu S-a schimbat niciodată. El este astăzi Acelaşi, cum a fost şi atunci. Dacă Dumnezeu este hotărât să facă ceva, El o va face. Nimeni nu-L va opri pe El să o facă. El o va face. După ce totul era aşa de bine şi se afla în ordinea hotărâtă, Dumnezeu era sigur că aceasta va rămâne aşa. Dar a venit vrăjmaşul. Dumnezeu a dat doar puterea de transformare. La acest vrăjmaş îi voi da un nume. El nu are nicio putere ca să creeze ceva. El are puterea ca să strice, nu ca să facă. Tot ce este deformat, nu mai este în starea de la început, nu mai este în starea desăvârşită. Ceva a dereglat evoluţia. Cu ani în urmă, când trebuia să merg în patrulare, am trecut şi prin lanurile de porumb. Îmi amintesc când vântul a rupt odată o creangă dintr-un pom şi aceasta a căzut peste porumb. Porumbul a făcut totul ca să crească drept, dar el a fost deformat, fiindcă creanga apăsa peste porumb. Noi găsim pe câmpuri buruieni care se înfăşoară în jurul plantelor – buruiana aceasta este bine cunoscută de mulţi bărbaţi şi femei din Kentucky. Acolo femeile lucrează ca şi bărbaţii, cu sapa. Ei merg cu sapele şi taie buruienile care cresc în rândurile cu porumb. Dacă nu se sapă, buruiana creşte până la porumb, şi se înfăşoară în sus pe tulpină. Aceasta trece atât de neobservată! La urmă se face tot mai puternică, până când îl sufocă. Astfel porumbul se deformează din forma sa iniţială. El este încă porumb, dar este un porumb deformat. Deformatorul! Eu ştiu că pare curios a vorbi despre ”deformare”, dar aceasta este ceea ce a făcut Satana. El a deformat. ”A deforma” sau „a perverti” înseamnă a schimba ceva, a face altceva din ce era. Mai este încă aceiaşi sămânţă, dar ea a fost deformată. Noi constatăm că acest deformator a avut aceeaşi perioadă de timp pentru a ”deforma”, cât a avut Dumnezeu pentru a ”forma.” El nu a plantat nicio sămânţă în grădina Eden, dar de 6000 de ani deformează sămânţa lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu. El îl deformează, face altceva din el. El şi-a făcut începutul când Eva i-a ascultat discursul şi a luat în ea însăşi o frază mică. Noi toţi suntem făcuţi după chipul lui Dumnezeu. Dar, unii fii ai lui Dumnezeu sunt aşa de deformaţi, încât ei umblă contrar Cuvântului Său şi contrar căii Sale, pe care El ne-a pregătit-o ca noi să umblăm pe ea. Ni se întind curse şi lumea ne atrage de pe calea cea dreaptă şi îngustă pe care El ne-a plantat ca noi să fim fii şi fiice. Păcatul a pricinuit aceasta fiilor şi fiicelor lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la aceasta: prima dată Satana a citat acest verset cât se poate de exact: ”Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ”Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?” Observaţi, Eva spunea: ”Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ”Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.” Fiţi atenţi: în mesajul lui, el a sucit Cuvântul numai puţin. Eva spunea: ”Dumnezeu a spus că în ziua când vom face aceasta, vom muri.” El a răspuns: ”Hotărât că nu veţi muri!” El vorbea doar ca un om şi spunea: ”Fă aceasta acum. Voi sunteţi doar nişte oameni neştiutori. Într-adevăr, voi nu ştiţi toate aceste lucruri. Dar dacă aţi lua de acolo, aţi deveni deştepţi şi aţi avea cunoştinţă. Aţi deosebi binele şi răul şi aţi fi ca Dumnezeu, dacă aţi lua numai înţelepciunea pe care o am eu...Eu ştiu aceasta, voi nu.” Da, este bine să ai înţelepciune. Dar dacă înţelepciunea este contrară înţelepciunii dumnezeieşti, dacă nu este adevărata înţelepciune a lui Dumnezeu, ea devine o înţelepciune firească. Eu nu dau nimic pe câtă ştiinţă sau câtă pregătire avem, ea este de la diavolul. Vă voi dovedi aceasta în câteva minute, dacă Domnul va voi. Civilizaţia este de la diavolul. Eu chiar am predicat despre aceasta. Întreaga cultură de pe pământ, întreaga putere ştiinţifică şi toate celelalte sunt de la diavol. Aceasta este evanghelia lui, a cunoştinţei, pe care el a predicat-o în grădina Eden. El a luat cunoştinţa adevărată şi a sucit-o în aşa fel, ca să fie în contradicţie cu Cuvântul, cu voia şi planul lui Dumnezeu. Vedeţi, el a avut 6000 de ani ca să facă acelaşi lucru ca Dumnezeu, numai în mod contrar. El şi-a luat aceeaşi perioadă de timp ca să-şi ridice Edenul lui. Acum, el are aici pe pământ un Eden care este plin de înţelepciune, cunoştinţă şi ştiinţă. Dumnezeu nu a oferit aşa ceva. Aş vrea să fiţi atenţi un minut. El a făcut aceasta fiindcă era un bărbat cu înţelepciune lumească. Este greu de spus aceasta. Este greu, fiindcă vorbesc unor oameni care simt cum am simţit eu mulţi ani. Dar, de la descoperirea celor şapte peceţi, când acei îngeri au coborât acolo după acel deal, Biblia mi-a devenit o carte nouă. Lucrurile care erau ascunse, s-au descoperit aşa cum a făgăduit Apocalipsa 10. Noi suntem poporul privilegiat al lui Dumnezeu de pe pământ, fiindcă Dumnezeu ne-a ales ca să recunoaştem aceste lucruri şi să le înţelegem. Aici nu este mintea mărginită a vreunui om care a încercat să producă ceva. Aici este Cuvântul lui Dumnezeu care S-a descoperit şi S-a dovedit ca fiind corect şi drept. Nu ştiinţa, ci Dumnezeu a dovedit că acesta este adevărul. Cum am spus deja înainte într-un mesaj, Dumnezeu nu are nevoie de nimeni să-I tâlcuiască Cuvântul. El este propriul Său interpret. El spune ce se va petrece, şi se împlineşte. El îl confirmă; aceasta este tâlcuirea. Cu câţiva ani în urmă, celelalte biserici ne declarau pe noi nebuni. Ei ziceau că noi n-am putea primi Duhul Sfânt, căci aceasta a trecut demult. Dar noi am constatat că făgăduinţa lui Dumnezeu este pentru toţi care o doreau. Acum noi ştim aceasta. Ni s-a descoperit aceasta încetul cu încetul. El a făgăduit că tainele care au fost ascunse în timpul epocilor Bisericii vor fi descoperite în timpul de pe urmă. Acum, El ni le face de cunoscut. Noi suntem în timpul de pe urmă. Acum ne aflăm în acest timp. Satana este cel care a adus civilizaţia. Voi întrebaţi: „Este adevărat?” Să citim din Cuvântul lui Dumnezeu din Geneza 4. Noi vrem să mergem acolo înapoi şi să studiem puţin. La Geneza cap.3, de la vers.16, ni se spune ce a spus Dumnezeu la început, ce vor întâmpina ei, când El a pus blestemul pe bărbat şi pe femeie. El nu i-a blestemat, ci le-a spus ce se va întâmpla. Ogorul a fost blestemat din pricina lui Adam. Apoi vedem că Eva a primit doi gemeni, unul dintre ei era de la Satan, celălalt era de la Dumnezeu. Acum voi spuneţi: ”O, nu!” Un moment: arătaţi-mi un singur verset din Biblie unde stă scris că acest Cain a fost fiul lui Adam. Eu însă vă voi arăta unde spune Biblia că acest Cain a fost de la cel rău, nu de la Adam. Observaţi, ea a rămas însărcinată. La cap. 4:1 scrie: ”Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Şi a zis: ”Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” Natural, aceasta a fost aşa. Chiar dacă ar fi fost o femeie stricată sau altceva, copilul trebuia să vină cu ajutorul lui Dumnezeu. De ce? Căci aceasta este legea Lui, adică fiecare sămânţă să se reproducă, chiar dacă este sămânţa stricată. Indiferent ce este, trebuie să iasă la suprafaţă. Aceasta este porunca Lui. ”A mai născut şi pe fratele său, Abel.” Adam s-a împreunat cu nevastă-sa şi ea a născut pe Cain; şi ea a continuat şi a născut pe Abel – gemeni. Satana a fost în dimineaţa aceea cu ea. Adam, în după-amiaza aceea. Desigur, voi aţi citit în ziar despre evenimentul acela din Tucson. Acolo, o femeie a născut doi gemeni: un copil era negru şi celălalt era alb. Dimineaţa ea a avut legătură cu bărbatul ei şi după-amiază cu bărbatul de culoare. Bărbatul cel alb spunea că el se va îngriji de copilul cel alb, dar de cel negru să se îngrijească bărbatul negru. Eu ştiu că acest lucru este posibil la câini şi la alte animale, chiar dacă împreunarea este la un interval de câteva ore. Aceasta este dovada. Acum vă voi arăta de unde vine civilizaţia. Să citim pentru aceasta din Geneza 4:16-17: ”Apoi Cain a ieşit din Faţa Domnului, şi a locuit în ţara Nod la răsărit de Eden. Cain s-a împreunat cu nevastă-sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, şi a pus cetăţii acesteia numele fiului său Enoh.” Civilizaţia a început aici. Aici, în Biblia mea, dr. Scofield a notat: ”prima civilizaţie.” Lor li s-au născut fii care făceau instrumente muzicale şi cântau. Fiii care li s-au născut au făcut la rândul lor alte lucruri minunate. Ei au zidit oraşe şi au făcut unelte de aramă şi de fier. Aşa a început prima civilizaţie, prin canaaniţi. Aceasta a făcut el de-a lungul veacurilor. Acum să citim versetul 25. Observaţi, ”Adam s-a împreunat iarăşi cu nevastă-sa; ea a născut un fiu şi i-a pus numele Set; ”căci”, a zis ea, ”Dumnezeu mi-a dat o altă sămânţă în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain.” Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.” Linia lui Set, nu linia lui Cain! Vedeţi această inteligenţă înaltă la care noi toţi ţinem aşa de tare? Ce este comunismul? Care este Dumnezeul lor? Intelectul, ştiinţa. Ce facem noi? Unde trăim? Gândiţi-vă astăzi la aceste lucruri. Satan are acum felul lui de Eden. În aceşti 6000 de ani, el nu a format sau creat pământul lui Dumnezeu, ci l-a deformat de tot; el a încrucişat fiinţele lui Dumnezeu – animalele, pomii, plantele, chiar şi oamenii, religia, Biblia, Biserica, până când el a ajuns să aibă pentru el un Eden complet al ştiinţei. Totul este pus în mişcare prin ştiinţă. Maşinile noastre, tot ce avem, sunt un produs al ştiinţei omului. El are aici Edenul lui cel mare. Aceasta este dovada că mesajul este conform timpului şi că nu se referă la o altă epocă, ci la Apocalipsa 10. Priviţi încrucişările prin care vor să primească ceva mai bun, ceva mai frumos. Priviţi astăzi copiii. Ieri am fost cu fiica mea la dentist. El spunea că dinţii fiicei mele cresc într-o parte. Fr Norman din Tucson era tot acolo cu fiica lui. Şi dinţii ei sunt neregulaţi. Dentistul spunea că el crede că pe viitor se vor naşte oameni ai căror dinţi vor creşte încrucişaţi. Aceasta vine de la hrana încrucişată pe care o mâncăm. Aţi citit în ultima lună articolul din revista ”Readers Digest” despre Billy Graham, evanghelistul de renume? Aţi auzit predica lui? Eu mă rog acum mai mult decât înainte pentru el. El vorbea în seara aceea la cei cu gulere întoarse, a spus preoţimii opinia lui. Cu el s-a întâmplat ceva. Eu sper că într-o zi va recunoaşte ce fel de poziţie are şi va înţelege că el cheamă afară din Sodoma, din oraşul stricat. În revista ”Readers Digest” scrie că Billy a slăbit mult, încât nu mai putea ţine adunările lui. I s-a spus că ar avea nevoie de mai multă mişcare. De aceea el fuge zilnic câte o milă, ca să facă mai multă mişcare. Omul se strică. Toată omenirea este stricată, totul este aşa cum a fost înainte de potop. Totul este confuz, dat peste cap şi depărtat de calea dreaptă a lui Dumnezeu în care El a pus omenirea. Păcatul a ruinat întreaga omenire prin ştiinţă şi înşelătorie. Aţi citit articolul care urma celui cu Billy Graham? Acolo se spunea că bărbaţi şi femei tinere, la vârste între 20 şi 25 de ani, ar fi ajuns deja după structura fizică la vârsta mijlocie. Gândiţi-vă la aceasta. Într-o zi am strigat o fată, prin darul deosebirii. Ea avea 22 de ani şi ea era deja la menopauză. Medicul ei îi spusese aceasta. Este o generaţie decăzută, degenerată, a stricăciunii, care se află pe drum către iad. Eu ştiu că aceasta nu sună frumos, dar este biblic. Este adevărat că neamul acela, generaţia aceea, este chiar aceasta în care noi trăim. Observaţi, animalele sunt încrucişate; plantele la fel. Aceeaşi ştiinţă prin care se fac toate acestea mai spune: ştiinţa este aceea prin care întreaga omenire va fi distrusă. Voi aţi citit aceasta, ca şi mine. Pentru ce nu opresc ei aceasta? Fiindcă nu pot. În Cuvântul lui Dumnezeu stă scris că va fi aşa. Dar dacă ei s-ar gândi numai un moment, ar trebui să constate că ei sunt unelte, ca atunci Iuda Iscarioteanul, care fac exact ceea ce a spus Dumnezeu mai dinainte. Vedeţi, aceasta se face exact pe temelia ştiinţei. Aşa cum a amăgit-o pe Eva, aşa amăgeşte el acum Biserica, prin acelaşi model. Şi acestea sunt cercetările ştiinţifice. Eva a fost tabloul umbră şi Adam este un simbol. Eva a simbolizat Biserica în ceea ce făcea ea. Prin tendinţa după cunoştinţă, ea ajunge la graniţa dintre corect şi pe dos, încât ea ascultă sucirea lui Satan, care deformează Cuvântul original al lui Dumnezeu. Astăzi Bisericile sunt deformate. Eu nu vorbesc despre oameni în parte, eu vorbesc despre sistemul religios. Una este pe dos aici, alta dincolo. Vedeţi că ştiinţa face aceasta după acelaşi model cum a făcut el atunci. Satana şi-a realizat ameninţările din Isaia 14:43. Să citim aceasta. Începem de la versetul 12: ”Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!” Aici Isaia îl vede pe Satan într-o viziune în veacul viitor. „Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei.” De la Eden încoace, ţinta lui Satan a fost de a-şi face un Eden propriu, de a-şi însuşi un tron deasupra stelelor lui Dumnezeu, ca fiii lui Dumnezeu să se închine lui. El a reuşit şi a adu-această închinare şi în Biserică. Nu voi intra acum în amănunte. Voi toţi care ascultaţi benzile ştiţi despre ce vorbesc. Acum este exact ceasul acela, în care noi trăim. Satana a reuşit prin programe culturale să facă o „situaţie mai bună”, „mai potrivită”… Ei nu ştiu că prin aceasta merg direct la moarte. Orbii conduc pe orbi. Orbii conduc naţiunile, orbii conduc ştiinţa. Orbii conduc bisericile, orbii conduc pe orbi. Isus spunea: ”Lăsaţi-i! Amândoi vor cădea în groapă.” Observaţi cât de asemănătoare sunt cele două grădini, cele două Edenuri, că dacă ar fi posibil, şi cei aleşi ar fi duşi în eroare. Matei 24:24 vorbeşte de aceasta. Aş vrea să ne oprim pentru câteva momente şi să privim aceste două Edenuri, mai ales acolo unde Biblia spune că Dumnezeu a creat acest Eden prin Cuvântul Său şi unde Cuvântul lui Dumnezeu ne face atenţi că va veni celălalt Eden. Noi ştim că trebuie să mai vină un Eden. Să ascultăm ce spune apostolul Pavel în 2Tes.2:3: ”Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte ”Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.” Gândiţi-vă la aceasta! În Isaia 14, pe baza unei viziuni, proorocul spune că Lucifer şi-a făcut acest plan în inima lui. Isaia a trăit cu 800 de ani înaintea lui Pavel. Pavel a văzut cum Lucifer a luat această poziţie. Observaţi, Edenul lui ajunge la punctul culminant – Edenul lui ştiinţific, cu lumea lui ştiinţifică, cu o Biserică ştiinţifică. Totul se petrece sub noţiunea aceasta: ”cunoştinţă”, cu seminarii mari, mai ales titluri şi programe culturale. Ascultaţi, fraţi şi surori, fiecare dintre noi va merge pe drumul acesta pe care a mers Florence. Eu vă rog în Numele lui Isus să vă gândiţi la aceasta. Să nu faceţi aceasta din cauza mea, eu sunt fratele vostru. Gândiţi-vă la Cuvântul acesta pe care îl aduc din Biblia lui Dumnezeu. Cercetaţi-o şi vedeţi unde ne aflăm, căci se dovedeşte în Cuvântul lui Dumnezeu că noi trăim în această epocă. Aceste programe sunt absolut anticreştine în sinea lor. El trebuie să aibă un Eden, căci el a avut aceasta în planul lui. Aici Cuvântul lui Dumnezeu spune foarte clar că el va face aceasta şi noi vedem că el o face. El a făcut aceasta cu mireasa lui intelectuală, ştiinţifică, denominaţională. Şi într-o zi el va prelua conducerea în Consiliul Mondial al Bisericilor, organizaţie care se formează acum. Toţi vor fi de partea lui. Aceşti oameni nu sunt oameni răi, ei au fost plantaţi în acest rând drept ca porumbul. Dar Satana a semănat aceste plante care se înfăşoară, cu numele de ştiinţă, cultură, cercetare, titluri de doctori. Câteodată ei nici nu vă lasă la amvon dacă nu puteţi arăta un titlu de doctor de la un oarecare seminar. Toate aceste lucruri sunt pe dos. Nu oamenii, ci programul este pe dos. Ce s-a întâmplat prin aceasta? Haos. Lumea întreagă a fost adusă într-o astfel de stare, datorită încrucişării şi sucirii seminţei originale a lui Dumnezeu. Dar eu sunt bucuros că Dumnezeu iarăşi şi-a adus aminte de noi şi că El încă mai lucrează, cu toate că există o aşa stare în prezent. El a făgăduit că va chema afară o mică turmă, care va fi Mireasa Lui. Observaţi cât de desăvârşite sunt aceste simboluri pentru cele două Edenuri. Dumnezeu l-a făcut prin sămânţa Cuvântului Său. Există un singur lucru prin care Cuvântul se face viu, acesta este Duhul, căci El este acela care face viu Cuvântul. Dacă viaţa din Cuvânt se întâlneşte cu viaţa Duhului, El aduce sămânţa la suprafaţă. Observaţi ce s-a întâmplat. În Edenul lui Dumnezeu a domnit starea introdusă de Dumnezeu: a nevinovăţiei. Aceasta a fost o perioadă de timp. Prima stare a fost, deci, nevinovăţia. Oamenii nu cunoşteau nici un păcat. Ei nu ştiau de vreun păcat. Adam şi Eva erau amândoi goi. Dar goliciunea era ascunsă de ochii lor cu o perdea duhovnicească. Ei nu ştiau de loc că erau goi, căci erau acoperiţi. Fiindcă perdeaua lui Dumnezeu era pe conştiinţa şi mintea lor; ei nu ştiau ce este drept şi ce este nedrept. Realitatea că ei amândoi erau goi adevereşte că ei încă nu aveau o cunoştinţă că erau goi. Această pereche, Adam şi Eva, erau goi, dar ei nu ştiau aceasta. Dacă vreţi să vă notaţi aceasta, că Duhul Sfânt spune la fel pentru această epocă, Laodicea, în Apocalipsa cap.3, El spunea: „Tu eşti orb, gol şi nu ştii aceasta.” Acolo în Eden, sămânţa lui Dumnezeu era învelită în nevinovăţia Lui, sub perdeaua Duhului Sfânt care îi acoperea de păcat. De aceea ei nu ştiau că sunt goi. Aici noi am văzut că în ultima epocă a Bisericii ei iarăşi sunt goi şi nu ştiu. Însă nu mai este vălul Duhului Sfânt, este perdeaua pe care a aruncat-o Satana atunci peste Eva, perdeaua de poftă. Ei sunt aşa de murdari, până acolo că nu ştiu că sunt goi – femeile noastre umblă pe străzi în pantaloni, îmbrăcate sexy. Nu demult mi-a trimis cineva un articol dintr-un ziar cu noua modă de rochii care se poartă acum. Ajunge la 35 cm mai jos de şold. Eu mă întreb dacă femeile noastre nu înţeleg că aceasta este o perdea a poftei. Voi puteţi să spuneţi: ”Eu pot să dovedesc înaintea lui Dumnezeu că nu m-am făcut vinovată de curvie faţă de soţul meu.” Totuşi, în ziua judecăţii veţi fi numite curve. Aşa spune Biblia. Isus spune: „Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui”. Ei sunt orbi şi goi, şi nu ştiu aceasta! Eu nu am nimic împotriva acestor femei de afară, ci sunt împotriva acestui rău. Dogma Bisericii se pare că nu-l recunoaşte, ca să i se împotrivească. Vedeţi, ei îngăduie ca femeile să-şi taie părul scurt, să poartă minijupă şi pantaloni, să se machieze şi toate aceste lucruri sub numele de creştinism! Ce lucru groaznic! Vedeţi, ei sunt iarăşi goi în Edenul lui Satan şi ei nu ştiu aceasta. Dacă privesc spre ştrand, cred că pot vedea femeile de acolo. Dacă femeia aceasta ar recunoaşte ce face! Dar nu ştie aceasta. Ea este goală. Trupul ei este ceva dedicat. Ea-şi dă jos îmbrăcămintea cu care a îmbrăcat-o Dumnezeu acum, aşa cum a îmbrăcat-o atunci cu piei. Ea tot scurtează din îmbrăcăminte. Ea este goală sub noţiunea de „civilizaţie”, „cultură înaltă”, „etică înaltă.” Eu aş vrea să fiu sigur că acestea se vor întipări adânc în voi. Aceste lucruri sunt toate de la diavolul care va fi distrus când va veni Domnul Isus. Toate aceste lucruri vor fi distruse şi nici unul nu va rămâne! O, prieteni care mă ascultaţi în toată ţara, gândiţi-vă la aceste lucruri pe care le spun aici în Phoenix. Voi sunteţi expuşi la aceste lucruri. Dar Isus a spus: ”Dacă ar fi cu putinţă, ar fi induşi în eroare şi cei aleşi.” Prima perdea era o perdea sfântă, a Duhului Sfânt. Ea nu trebuia să se uite dincolo de ea. Dar când Satan a început să vorbească cu ea despre cunoştinţă, ea a aruncat numai o privire scurtă afară, în lume. Exact la fel a făcut şi fiica ei, Biserica. Ele se îmbracă la fel ca stelele de cinema, iar tinerii se poartă ca Elvis Presley, Pat Boone sau altul de felul acesta, şi acestea sub numele de religie! Pat Boone aparţine de ”Biserica lui Hristos.” Elvis Presley este penticostal. Două persoane stăpânite de demoni au adus lumea într-un haos, mai rău decât Iuda Iscarioteanul care L-a trădat pe Isus Hristos. Dar ei nu ştiu aceasta. Tinerii nu ştiu aceasta. Eu nu am nimic împotriva lor, am împotriva duhului care-i stăpâneşte. Păşiţi o clipă pe partea aceea, lăsaţi doar puţin ca buruiana aceea să se înfăşoare o dată peste foile porumbului şi urmăriţi ce se întâmplă; s-a terminat cu porumbul. Oh, da, l-a prins. Aşa se va întâmpla de fiecare dată. Eva a trebuit să arunce doar o singură privire-n lume. Frate şi soră, lăsaţi-mă să vă spun ceva astăzi. La 1Ioan 2:15 stau scrise următoarele: „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El.” Cu acest cuvânt „lume”, nu se referă la pământ. Aici, în greceşte este scris „cosmos”, care înseamnă rânduiala lumii. Dacă voi iubiţi moda lumii, purtarea lumii, dacă sunteţi de părere că timpul acesta este un timp minunat fiindcă avem de toate, atunci gândirea voastră este pe dos. Este sucită de diavolul. Dacă voi iubiţi rânduiala lumii, lucrurile lumii din prezent, atunci dragostea lui Dumnezeu nu este în voi. Gândiţi-vă la aceasta! O, Dumnezeule! La ce privim noi? Aici aş vrea să mă opresc puţin şi să vă povestesc o mică istorie, pe care am auzit-o de la un preot, care a fost în primul război mondial, când s-a aruncat cu gaze toxice. Ca şi Satan la început, când a venit în grădina Eden; el nu putea să scoată sămânţa din pământ. El nu putea s-o distrugă. Dar el a stropit-o cu otravă care deformează planta, mai bine zis sămânţa, aşa încât sămânţa nu mai rodea soiul original. El a denaturat sămânţa originală. Acelaşi lucru este acum cu toate aceste programe. Totuşi, ei încă mai sunt fii şi fiice ale lui Dumnezeu, dar sunt denaturaţi. Ei merg la biserică şi vor să facă ceea ce este drept. O călugăriţă doar nu merge la mănăstire ca să fie o femeie rea. Un predicator nu merge la seminar ca să fie un om rău. Voi nu vă ataşaţi de o biserică doar ca să fiţi înscrişi într-un registru sau să vă strângeţi mâinile sau orice aţi vrea să faceţi în biserica aceea, nici pentru a fi un om rău. Voi faceţi aceasta fiindcă vreţi să fiţi un om bun. Dar aceasta este înşelătoria, denaturarea, adusă de Satana, pe care el o stropeşte. Dumnezeu nu a avut niciodată o organizaţie. Aşa ceva nu se găseşte în Cuvântul lui Dumnezeu. Organizaţia noastră este Dumnezeu, noi suntem un trup care este în El, în Dumnezeu, organizat în locurile cereşti. Aşa este. Numele noastre sunt scrise în Cartea vieţii Mielului. Ca să subliniem punctul acesta mai bine, aş vrea să vă arăt analiza mea despre ceea ce a făcut Satan în Eden. El a stropit o otravă îngrozitoare. Aţi vrea să ştiţi ce spray era acesta? Vă pot spune aceasta, am formula lui. Ea constă din două cuvinte: necredinţa, îndoiala. El împrăştia îndoiala şi necredinţa, contrariul de la credinţă. Apoi ştiinţa a venit să umple locul gol. Satan a umplut locul gol din sămânţă cu cunoştinţă, ştiinţă şi civilizaţie. Prin aceasta întreaga creaţiune a fost deformată. Eu ştiu, voi vă gândiţi că eu vă aduc într-o stare primejdioasă. Dar eu sunt în aceeaşi stare ca şi voi. Noi toţi suntem aici ca să aflăm ce putem face. Noi nu spunem aceste lucruri ca să ne deosebim de alţii. Noi trebuie să fim sinceri. Fiecare din noi ajunge la sfârşitul drumului. Atunci trebuie să dăm socoteală pentru fiecare Cuvânt. Noi ştim că glasurile noastre vor fi înregistrate. Deja de la primul ţipăt după naşterea noastră, totul este înregistrat. În ziua judecăţii se va relua. Chiar şi îmbrăcămintea pe care aţi purtat-o se va arăta în ziua judecăţii înaintea voastră. Acesta a dovedit-o ştiinţa prin televiziune. Televizorul nu produce nici o imagine, el numai o transmite; culoarea îmbrăcămintei, fiecare mişcare, fiecare gând din mintea voastră va fi prins exact pe banda lui Dumnezeu. Viaţa voastră întreagă va fi derulată înaintea voastră, toată îmbrăcămintea necorespunzătoare pe care aţi purtat-o, fiecare vorbă, fiecare vizită la coafor ca să vă tăiaţi părul pe care vi l-a dat Dumnezeu. Aşa va fi. Voi veţi fi traşi la răspundere pentru aceasta. Acolo nu veţi putea face nicio mişcare, chiar şi gândurile inimii voastre vor fi arătate în momentul acela. Cum vreţi să scăpaţi? „Cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare?” Noi nu vom scăpa. Orice mişcare, fiecare gând al inimii va fi prins într-o altă dimensiune, chiar şi culorile şi îmbrăcămintea. Televiziunea dovedeşte aceasta foarte clar. Totul va fi adus la suprafaţă şi arătat... Aceasta este numai una din cele trei dimensiuni în care trăim. Cum a lovit această otravă pământul şi biserica! Otrava lui Satan a făcut găuri în sămânţă şi a deformat-o. Ştiinţa pătrunde tot mai adânc în inima bisericilor, în inima oamenilor. Ştiinţa! A ajuns până acolo că întreaga omenire a fost vătămată prin încrucişare. Eu cred că fiecare sămânţă trebuie să se reproducă soiul ei. Dar însăşi omenirea şi plantele sunt încrucişate şi prin hrana pe care o mâncăm, care afectează trupul şi mintea noastră. Prin hrana aceasta pe care o mâncăm, trupurile noastre sunt deja îmbătrânite la 20, 25 de ani...De ce? Fiindcă celulele sunt degenerate. Şi nu este atunci exact la fel şi cu celulele creierului nostru? De aceea trece ca fulgerul un Ricky cu maşina pe stradă, pe când Ricketta şi Elvita şi cum se mai numesc, se bagă între oameni pe jumătate dezbrăcate. Ele nu mai sunt normale şi nu au nicio noţiune de respect şi morală. Acum revin la istorioara mea. Acest preot spunea că el s-a dus la un punct de prim ajutor unde mulţi tineri zăceau în cort. El povestea că s-a dus acolo chiar de pe câmpul de luptă, fiindcă un ofiţer i-a spus: ”Domnule preot, noi vrem să ieşim să vedem cum arată câmpul de bătălie.” Ei împrăştiaseră gaze de clor şi de muştar, cum se făcea în timpul acela. El relata: ”Frate Branham, când am ajuns acolo, nu mai era nici o coajă pe pomi şi nici un fir de iarbă. Era într-o dimineaţă de paşti. Acolo erau nişte tancuri sfărâmate pe care ofiţerul acela trebuia să le înregistreze dacă mai puteau fi folosite. Era în apropierea pădurii Argonne. Cum stăteam acolo mai într-o parte, am privit în sus şi am spus: ”O, Dumnezeule, aşa va fi odată peste tot.” Acesta este adevărul, aşa va fi. Totul era ars, nicăieri nu mai era viaţă. Iarba şi pomii fuseseră distruse prin aceste gaze. Totul era ciuruit de gloanţe, era distrus şi atârna în jos.” Nu este acesta un tablou al lumii de astăzi, unde Satana împrăştie necredinţa lui, încrucişarea lui, ştiinţa lui şi cunoştinţa lui? Cum era la început, când Dumnezeu a pus pe Adam şi Eva în grădina aceasta, în minunatul Paradis, fără moarte sau boală, suferinţă, totul într-o stare desăvârşită? Vedeţi ce a făcut D.D.T.-ul lui Satan? Este un haos. Nimic nu a mai rămas intact. Acest preot spunea: ”Eu am început să plâng şi m-am dus înapoi. Atenţia mi-a fost atrasă de o piatră. M-am dus spre ea, am privit-o şi am rostogolit-o de la locul ei. Sub piatra aceea creştea o floare albă, mică, singura vietate care a mai rămas. Piatra a ocrotit-o.” O, Dumnezeule, stânca mea, ascunde-ne astăzi, când aceste otrăvuri de ştiinţă şi cultură zboară peste tot! Ascunde-ne! Păstrează-mă până în ziua aceea, o, Dumnezeule, este rugăciunea mea! Eu nădăjduiesc că noi toţi, fiecare dintre noi, ne aflăm sub această Stâncă, Hristos. Nu demult am predicat despre acea întâmplare, când umblam prin pădure, fiind la vânătoare. Deodată atenţia mi-a fost atrasă spre ceva şi m-am întors. Mulţi dintre voi aţi auzit aceasta. Acolo, pe jos, era o cutie goală de ţigări. Numele firmei producătoare n-ar trebui să-l pronunţ. Dar ea avea o reclamă: ”Filtrul unui om care gândeşte, gustul unui om care fumează.” Eu am pornit mai departe în pădure, dar ceva mă trăgea înapoi, aşa ca şi cum ar fi spus: ”Du-te înapoi la pachetul de ţigări.” Eu mă gândeam: ”Tată ceresc, eu sunt doar pe cale spre pomul acela unde veveriţele au fost chemate la existenţă de Tine. Pentru ce mă chemi înapoi?” Ceva îmi spunea: ”Tu trebuie să ţii duminică o predică. Textul tău stă scris pe pachet.” Eu mă gândeam: „Pe un pachet de ţigări?” Şi m-am dus înapoi. Am început să mă gândesc la această propoziţie: ”Filtrul unui om care gândeşte.” Ce înşelăciune este aceasta! Dacă un om ar gândi, el nu ar fuma deloc. Dar vedeţi, oamenii înghit aceste reclame. Cred că cu vreo doi ani în urmă, când eram la o convenţie, am vizitat şi o expoziţie. Era pe Coasta de Vest. Ei aveau acolo fotografii cu Yul Bryner şi alţii. Câţiva medici au ţinut un discurs despre pericolul toxic al fumatului. Ei pus nicotina rezultată de la o ţigară pe spatele unui cobai. Apoi cobaiul a fost închis într-o cuşcă. În timp de şapte zile cobaiul era aşa de cuprins de cancer, încât nu mai putea să meargă. Cineva vorbea despre filtru. Se spunea: ”Un filtru? Aşa ceva nu există.” Aceasta o spunea însăşi ştiinţa. Ei spuneau: ”Voi nu puteţi avea fum fără gudron. Gudronul produce fum.” Acesta este numai un truc, ca să vândă mai multe ţigări. Eu sper că voi nu vă gândiţi că eu batjocoresc sau că sunt fanatic. Diavolul în om îl sileşte să fumeze, ca să se omoare singur. El foloseşte nicotina unei ţigări ca să se liniştească, ca dorinţa lui să se liniştească. Dar vine apoi fabrica de ţigări cu această şmecherie înşelătoare şi spune: ”Filtrul unui om care gândeşte.” Acum respectivul trebuie să fumeze 4 sau 5 ţigări ca să consume exact atâta gudron cât obţinea el înainte de la o singură ţigară. Americanii vând fraţilor şi surorilor lor moartea! Aceasta eu nu o înţeleg. Dar cu toate acestea, eu mă gândeam: ”Totuşi există un filtru pentru un om care gândeşte, un filtru corect.” Gândiţi-vă la aceasta: dacă un om fumează, atunci aceasta linişteşte gustul lui. El nu poate să-şi liniştească dorinţa decât după ce a luat această măsură care linişteşte gustul acesta. De aceea trebuie să fumeze 4 sau 5 ţigări şi să plătească mai mult pentru aceasta decât atunci când ar fi fumat regulat o singură ţigară. Vedeţi, aceasta este o înşelătorie de vânzare, cu care americanii sunt înşelaţi. Dacă mă gândesc Forge Valley, la George Washington cu soldaţii săi, care în ziua aceea rece, fără încălţăminte în picioare, s-au luptat pentru liniştea societăţii pe care o avem noi. Apoi americanii vând altor americanii, fraţilor şi surorilor lor, cu o înşelătorie vicleană – pentru un câştig mârşav, care este rădăcina tuturor relelor – vând moartea. Din cauza lăcomiei de bani şi a dragostei de bani, totul a ajuns ca într-o nebunie şi nu ştiu că toate vor pieri. Dar dacă nu au fum, nu pot să-şi liniştească acest gust. Apoi m-am gândit: „Există filtrul unui om care gândeşte! Filtrul unui om care gândeşte aduce la suprafaţă gustul unui om sfânt” – de aici mi-am luat textul. Eu mă gândeam că denominaţiunile noastre au ceva asemănător, când au primit oameni care se numesc creştini şi ei puteau să trăiască oricum vor ei. Pentru ce? Ca să primească mai mulţi membri în denominaţiunea lor. Vedeţi: „Noi primim mai mulţi fiindcă i-am primit fără condiţii.” Dar nu de aceasta depinde. Sau ei lasă să le fie trecute numele în cartea membrilor şi le spun că sunt creştini. Şi aceasta ajunge? „O, este scris: ‘Prin credinţă sunteţi mântuiţi.’ Voi trebuie să credeţi.” Aceasta o face şi diavolul. Natural! Voi trebuie să fiţi născuţi din nou, să veniţi prin filtrul lui Dumnezeu. Există un filtru al unui om care gândeşte! Eu îl ţin în mâna mea. El nu va mulţumi gustul unei denominaţiuni, dar cu siguranţă va mulţumi gustul unui om sfânt. Cum ar putea o femeie cu părul tăiat scurt să treacă prin acest filtru? Cum ar putea o femeie cu şort sau cu pantaloni lungi să treacă, dacă Biblia spune că este o urâciune în faţa lui Dumnezeu dacă o femeie poartă haine bărbăteşti? Cum poate un bărbat normal, să îmbrace haine de femeie, să-şi lase să crească părul lung sau să-şi facă o freză „punk”? El poartă îmbrăcămintea nevestei pe dedesubt, iar ea poartă îmbrăcămintea lui pe deasupra. Filtrul unui om care gândeşte? Un bărbat care gândeşte şi o femeie care gândeşte, nu fac acestea! Cuvântul lui Dumnezeu nu lasă să treacă niciun lucru de felul acesta. Aceasta realizează Duhul Sfânt, deoarece El pune Cuvântul Său în voi şi linişteşte gustul unui om sfânt. Priviţi aceste Ricketta pe stradă. Dumnezeu i-a dat un trup frumos, dar acum îl foloseşte Satana. Ea se îmbracă atât de imoral, fără să ştie că poate într-o săptămână va putrezi în mormânt. Nu demult eu am predicat într-o conferinţă la Assemblies of God, pe Coasta de Vest. Era o adunare la şcoala biblică. Şi aici, cum veneam de-a lungul străzii, trecea pe drum şi o tânără care purta o pălărie mare cu franjuri şi în picioare avea cizme de cowboy. Cum treceam cu maşina chiar pe drumul acela, mă gândeam: „Sărmana fiinţă! Copil al unui tată şi al unei mame, care au adus-o aici ca ea să fie o fiică a lui Dumnezeu, dar ea a devenit o momeală şi o cursă a diavolului.” Prima dată am vrut să întorc să-i spun aceasta. Era cam de aceeaşi vârstă cu fiica mea, Sara, cam 16-17 ani. M-am gândit apoi: „Nu, mai bine nu fac aceasta. Mă voi duce pur şi simplu mai departe şi mă voi ruga pentru ea. Cineva ar putea să mă vadă când opresc şi vorbesc cu ea. Nu, mai bine nu fac aceasta.” Ascultaţi, fii ai lui Dumnezeu, voi ajungeţi în acea stare că aceste Izabele ale acestor zile se vor purta faţă de voi în aşa fel ca să vă ispitească, dar un om care gândeşte se va gândi întâi. Poate că ea este frumoasă, poate că te gândeşti cum să faci s-o prinzi, dar aceasta te va costa sufletul tău, băiatule! Şi vouă fetelor, cu aceşti Rickis! Filtrul unui om care gândeşte astâmpără gustul unui om sfânt. Voi, bărbaţi căsătoriţi, voi fii ai lui Dumnezeu, nu înţelegeţi voi ce s-a întâmplat la început, dacă vedeţi aceste femei pe stradă? În lumea dinainte de potop, ştiinţa a făcut femeile aşa de frumoase, încât fiii lui Dumnezeu şi-au luat fiice ale oamenilor, nu fiice ale lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a uitat aceasta niciodată. Prin această ştiinţă a vrut să aducă ceva mai frumos la suprafaţă, dar totul a fost distrus. Voi ştiţi, frumuseţea crescândă a femeilor este un semn al sfârşitului. Dumnezeu a dovedit aceasta. De aceea, folosiţi filtrul unui om care gândeşte şi atunci veţi avea gustul unui om sfânt. În caz contrar, vă va costa căminul vostru, vă va costa poziţia voastră, vă va costa tot ce aveţi şi în afară de asta şi sufletul vostru. Aceasta va distruge căminul vostru. S-ar putea ca un alt bărbat sau o altă femeie să-ţi crească copiii. Luaţi filtrul unei femei care gândeşte. Aceasta va produce gustul unei femei sfinte. Dacă voi vreţi să mergeţi la un coafor când vi se spune: „Tu vei avea dureri de cap” sau aşa ceva, atunci luaţi filtrul unei femei care gândeşte şi anume: aceea ce spune Biblia şi astfel să vă întoarceţi de la lucrurile acestea şi să nu le mai faceţi. Eu sunt fratele vostru şi vă iubesc. Eu nu am nimic împotriva voastră. Dumnezeu ştie aceasta. Dragostea lui Dumnezeu faţă de voi mă provoacă să spun aceste lucruri. Dacă un bărbat stă acolo şi nu vă spune nimic, dacă păstorul vostru vă lasă să şedeţi acolo şi vă lasă să procedaţi cum vreţi, atunci el nu vă iubeşte. El nu poate să vă iubească. Un aşa fel de dragoste faţă de femei eu nu doresc. Eu doresc ca sora mea să aibă un gust sfânt. Eu doresc ca ea să fie într-adevăr sora mea şi nu ca să spună cineva despre ea că este frumoasă, modernă şi altele de felul acesta, sau să se spună despre ea ca despre acele regine ale sexului: „Ea vine în biserica mea.” Nu, eu doresc ca ea să fie o doamnă. O, Doamne, păzeşte-mă sub stâncă! Da, la Efeseni 5:26 este arătată singura cale pe care ajungeţi la această Stâncă, anume, pe baza curăţirii prin baia de apă a Cuvântului. Nu vă lăsaţi stropiţi de acest diavol cu cultura lui. Aceasta va omorî influenţa lui Dumnezeu în voi. Nu lăsaţi ca diavolul să folosească aceasta: „Eu aparţin de biserica aceea, din care a făcut parte şi mama mea, tatăl meu şi bunicul meu.” Nu permiteţi ca diavolul să vă stropească astfel. Mai ales în cele şapte epoci ale bisericii şi în alte locuri, Biblia spune că totul este decăzut. Acesta este adevărul. Toată lucrarea este rea. Toată lucrarea este o rană care supurează. Nu vă lăsaţi stropiţi de el când spune: „Este o etică înaltă.”, „Noi suntem mai învăţaţi ca înainte.” Nu îngăduiţi ca diavolul să stropească aceasta peste voi. Eu v-am arătat tot programul lui: cultura, ştiinţa, civilizaţia. El a adus acum aceasta şi în biserică. Nu ascultaţi aceasta. Ţineţi capul vostru departe de toate lucrurile murdare: filme, televizor. Textul nostru sună: „Să nu vă potriviţi…ci să vă transformaţi.” Să nu mergeţi acolo şi să spuneţi: „Eu am fost confirmat duminică.” Nu, mergeţi şi lăsaţi-vă transformaţi de la ceea ce aţi fost la ceea ce vrea Dumnezeu să fiţi. Depinde de soiul de sămânţă care este în voi. Dacă în voi a fost pusă o sămânţă intelectuală, ea nu va putea face altceva decât să vă desfigureze. Acesta este singurul lucru pe care-l poate face unor fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Dacă mă uit în jur, oamenii procedează ca şi cum n-ar crede că există Dumnezeu. Scuzaţi-mi expresia aceasta. Dacă cineva, cumva, se simte rănit, să ştiţi că nu aceasta a fost intenţia mea. Cu două săptămâni în urmă, într-o duminică, am fost îndemnat de fiica mea să mă aşez la televizor şi să privesc o emisiune muzicală religioasă. Era duminica dimineaţa. Am vrut să-l aud pe Oral Roberts cu programul lui şi le spuneam să dea pe acel canal. Ei erau de părere că aici se vor cânta cântări duhovniceşti frumoase. Fiul meu stătea acolo şi-mi spunea acelaşi lucru. Noi am închiriat casa de la o femeie, care avea în casă un televizor. Eu nu am intenţia să am vreunul în casa mea. Nu, eu nu vreau să am lucrul acesta în casa mea. Eu aş împuşca cu puşca mea televizorul. Cu acest lucru rău nu vreau să am nimic de a face. Eu aş vrea să spun ceva despre voi, cei din Arizona. Aţi văzut analizele asupra stării sănătăţii copiilor din Arizona? 80% din copii suferă de insuficienţă mintală, iar la 67% din ei starea provine de la televizor. Ce spuneţi voi despre aceasta? Voi ar trebui mai bine să folosiţi puşca voastră! Nu vă lăsaţi stropiţi de diavolul cu aceasta. Nu! Cum am spus deja, oamenii se comportă ca şi cum n-ar trebui să se înfăţişeze niciodată la judecată. Şi la această emisiune muzicală religioasă TV, au venit băieţi şi fete, o familie indiană şi alţii. Cred că acel bărbat, domnul Pool era conducătorul. Era o batjocoră modernă a acelor cântări. O grupare de Rickes a stat acolo şi îşi scuturau mâinile în sus şi în jos. Totuşi am preţuit într-adevăr pe acest bărbat tânăr care a cântat aici azi dimineaţă. El arăta corect şi cumsecade. Aceasta îmi place. Dacă într-o zi, şi voi oameni ai comerţului aţi aduce aici o grupare de Rickies, care zbiară, fac gălăgie, care-şi ţin lung respiraţia până devin albaştri la faţă, atunci acesta nu este niciun cântat, ci o gălăgie ştiinţifică. A cânta este melodia care vine din inimă. Eu mă gândesc: „Cât de trist! Ce ruşine este aceasta!” În numele religiei, ei se comportă de parcă n-ar exista Dumnezeu. Cineva a vorbit nu demult cu băiatul care umblă cu fiica mea. Un băiat creştin făcea o observaţie deşteaptă despre Adam şi Eva şi spunea: „Eva a trecut prin grădină şi spunea: Copii, vedeţi voi pomul de acolo? Fiindcă mama voastră a mâncat de acolo, ne-a gonit din casă şi din cămin.” Puteţi să vă închipuiţi că cineva, care vrea să fie un bun creştin, ar putea să ia o făgăduinţă sau un alt cuvânt al lui Dumnezeu şi să-l arunce în troaca de porci? Ei se comportă ca şi cum n-ar trebui să se prezinte în faţa judecăţii. Dar Dumnezeu va aduce orice lucru ascuns la judecată. Ei procedează ca şi cum n-ar exista Dumnezeu. Eu nu aş vrea să-i numesc nebuni, căci Biblia spune că nu este bine să numeşti pe cineva nebun. Isus spune: ”Să nu spui fratelui tău: Prostule!” (Matei 5:22). Dar în Ps.14:1 scrie: ”Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” Ei nu sunt nebuni, eu n-aş vrea să-i numesc astfel, dar ei procedează ca şi cum ar fi. Ei se comportă aşa. Voi vedeţi unde am ajuns noi astăzi. Ei acţionează ca şi cum n-ar exista Dumnezeu. Ei aparţin de biserică. Întreaga Biblie este o glumă mare pentru ei. Dar ei nu ştiu unde se duce biserica lor, da, direct în iad! Aceasta corespunde exact. Cu ştiinţă, cultură, seminare teologice, doctori în teologie, ei zboară pe drum în jos. Duhul Sfânt nu are nici o posibilitate să le dea vreo descoperire despre ceva. Seminarul a împiedicat deja aceasta. Duhul Sfânt să ne călăuzească, nu un seminar, nu un episcop, doctor sau preşedinte, ci Duhul Sfânt. El este conducătorul nostru. Cain era o astfel de persoană, într-adevăr foarte religios. Dacă religia ar fi tot ce ar trebui să aveţi, atunci Dumnezeu a fost nedrept că l-a condamnat pe Cain, căci el era religios. El era tot aşa de religios şi sincer ca şi Abel. El s-a gândit la Dumnezeu, el se închina lui Dumnezeu, el avea o biserică, el a zidit un altar, el a adus o jertfă, el se ruga şi slăvea pe Dumnezeu. Totuşi, el a fost lepădat. Acelaşi lucru a fost şi cu Esau. Vedeţi, religia este afacerea lui Satan. El nu omoară toată lucrarea, ci numai o infectează. Aceasta ajunge. El nu distruge totul. Aceştia nu sunt comuniştii. Nu, nu. Antihristul nu este comunismul, nu, nu. Biblia spune că el va amăgi chiar şi pe cei aleşi, dacă ar fi cu putinţă. Să fiţi atenţi nu la cortina de fier, ci la cea de purpură. Vedeţi, Cain a venit ca să se închine, dar el avea în el sămânţa greşită, avea sămânţa şarpelui. Şarpele a şuierat asupra lui. El era sămânţa care a venit la suprafaţă prin femeie. El cunoştea voia desăvârşită a lui Dumnezeu, dar a refuzat să facă voia lui Dumnezeu. Aţi ştiut aceasta? Satana cunoaşte voia lui Dumnezeu, dar refuză s-o facă. El a văzut cum Dumnezeu a confirmat mesajul lui Abel. Vreţi să meditaţi un moment? Folosiţi filtrul vostru, al unui om care gândeşte. Dumnezeu a confirmat mesajul lui Abel ca fiind adevărul. Înţelegeţi voi acum? Mesajul lui Abel a fost primit. Cain a văzut aceasta şi ştia că Dumnezeu a confirmat mesajul acesta ca adevăr. Dar el nu putea să primească acest mesaj. Mândria lui îl împiedica. Acesta este adevărul. Mândria lui îl ţinea la o parte şi nu-l lăsa să facă aceasta. El a văzut că Dumnezeu a legitimat mesajul. Aşa pare să fie şi acum: oamenilor le este atât de greu ca să se smerească faţă de Cuvântul lui Dumnezeu! Ei nu vor s-o facă. Ei se vor smeri faţă de crezul bisericii, sigur, dar nu faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă vreţi să vedeţi aceasta, atunci eu am un verset aici, la care mă refer, Geneza 4:6-7: ”Şi Domnul a zis lui Cain: ”Pentru ce te-ai mâniat, şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.” „Pentru ce te-ai mâniat, şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? Tocmai ai auzit un mesaj care te-a tulburat. De ce procedezi aşa? De ce te-ai posomorât? Pentru că n-am venit în biserica ta? De ce ai făcut-o?” Folosiţi voi filtrul unui om care gândeşte? Pentru ce arătaţi aşa? „Dacă tu umbli drept, jertfa ta va fi primită, ca şi cea a fratelui tău şi Eu te voi primi şi binecuvânta. Eu voi face pentru tine acelaşi lucru.” Dar el nu putea să facă aceasta. Dumnezeu i-a spus: „Dacă n-o faci, păcatul necredinţei pândeşte la uşă.” Ni se spune: „Zilele minunilor au trecut.” Cu toate că ei văd că ceea ce a făgăduit în Maleahi 4 – partea a doua – şi în Apocalipsa 10 şi toate celelalte lucruri au fost confirmate şi dovedite în chip desăvârşit. Ce s-a întâmplat fraţilor? Ce este pe dos? Dacă ei nu primesc aceasta, este de vină necredinţa, care este păcat. Există numai un păcat şi acesta este necredinţa. Acesta este adevărul. Voi nu veţi fi condamnaţi fiindcă beţi, fumaţi, mestecaţi tutun sau orice aţi face. Nu, aceasta nu vă condamnă. Voi le faceţi fiindcă nu credeţi. Dacă aţi crede, nu aţi face aceasta. Un credincios nu face aceasta. El ia filtrul unui om care gândeşte. Dar voi vedeţi, păcatul pândeşte în faţa uşii. Observaţi, ce a produs lucrul acela lui Cain, îl va produce şi azi. L-a făcut pe Cain să plece ca un păcătos cu voia. El a fost un neascultător cu bună ştiinţă, după ce a văzut cum Dumnezeu confirma că mesajul lui Abel este adevărul, şi totuşi el a refuzat s-o facă. Aceasta a făcut el atunci. Şi aşa a trecut el peste linia de despărţire. Există o linie peste care voi nu puteţi să treceţi, voi ştiţi aceasta, nu-i aşa? Predicatori, care sunteţi aici sau în întreaga ţară sau oriunde se aude transmisia acestui mesaj, recunoaşteţi aceasta? Dacă voi vedeţi că aceasta este conform Scripturii şi voi nu vreţi s-o faceţi, atunci Dumnezeu nu va trece totdeauna peste aceasta. El vă va lepăda. O, voi veţi fi şi mai departe binecuvântaţi! Aşa a fost cu întregul Israel. Ei trăiau în pustie, îşi creşteau copiii, secerişul şi totul era binecuvântat, dar fiecare în parte dintre ei era despărţit veşnic de Dumnezeu! Aşa spune Isus. O, da! Dumnezeu vă va binecuvânta şi mai departe, dar voi veţi pieri. Desigur! Aceasta o spune Biblia acum. Aceasta a spus El. Observaţi, este posibil ca voi să treceţi peste linia de despărţire. Credeţi lucrul acesta? Cain a făcut asta. Să deschidem pentru un moment la Evrei 10:26. Sper că voi găsi repede. Mi-am notat aceasta. Mai aveţi răbdare un moment cu mine. Acum vreau să-l citim. Aici este: „Căci dacă păcătuim cu voia după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi.” Aceasta este „Aşa vorbeşte Domnul în sfântul Său Cuvânt.” Dacă noi intenţionat nu credem după ce am auzit aceasta şi am văzut confirmarea, atunci noi depăşim linia. Aceasta nu va fi iertată niciodată. Voi aţi depăşit linia. „O”, spuneţi voi, „Dumnezeu tot mă binecuvântează.” Desigur. Gândiţi-vă la Israel, când a venit la graniţă. Dumnezeu le-a dat făgăduinţa că ei vor ajunge în ţara făgăduită. Era o ţară bună, în care curgea laptele şi mierea. Când a trimis Moise pe Iosua şi pe Caleb ca iscoade, ca să cerceteze ţara, ei au adus dovada care confirma făgăduinţa. Zece dintre ei spuneau: „Noi nu suntem în stare să facem aceasta. Noi nu putem aceasta. Priviţi-vă pe voi cât de dificil este. Noi suntem priviţi ca fanatici. Noi avem o slabă pregătire ca să ne luptăm. Priviţi ce au ei. Noi pur şi simplu nu putem aceasta. Noi nu suntem în stare de aceasta.” Iosua şi Caleb spuneau: „Noi suntem mai mult decât biruitori să facem aceasta. Dumnezeu a dat făgăduinţa.” Gândiţi-vă acum, ei dădeau înapoi. Erau în Cades Barnea. Ei au dat înapoi şi iarăşi trebuiau să umble prin pustie. Fiecare dintre ei murea şi era pierdut pentru veşnicie. Aşa a spus Isus. Să nu depăşiţi linia de despărţire. „Cine ştie să facă un bine şi nu-l face, păcătuieşte.” Exact aşa a fost şi cu Israel. După ce au văzut cum Moise a fost legitimat, ei au lăsat ca această sămânţă scumpă, legitimată, să fie stropită de Balaam. Păstorule, să nu spui niciodată ceva împotriva acestui Cuvânt! Priviţi pe Balaam. El era un prooroc, el a văzut că sămânţa lui Dumnezeu era legitimată. Dar el se afla în denominaţiunea lui cea mare. Când Moab a văzut pe aceşti călători care treceau prin ţară, el i-a stropit şi a spus: „Un moment, vă rog. Noi suntem doar toţi creştini. Noi toţi suntem credincioşi. Părinţii noştri sunt şi părinţii voştri. Nu suntem noi copiii lui Lot? Nu era Lot nepotul lui Avraam? Nu suntem noi toţi la fel? Haidem să ne căsătorim între noi.” Şi aşa cum Eva a lăsat să fie stropită de Satan în grădina Eden, aşa a lăsat şi Israelul să fie stropit de acest prooroc fals. Cu toate că proorocul adevărat era între ei cu Cuvântul legitimat, el i-a stropit cu un concept de conştiinţă intelectuală. Gândiţi-vă la aceasta. Niciodată nu a fost iertată aceasta. Acest păcat nu le-a fost iertat. Seminţele au putrezit, la datorie, pe drumul spre ţara făgăduită. Toţi au pierit şi au putrezit, chiar în adunare, la datorie, urmându-L pe Dumnezeu, şi l-au lăsat pe Satana să-i împroaşte cu acel spray intelectual, cultural, care zicea „Toţi suntem la fel; toţi suntem copiii lui Dumnezeu.” Nu sunteţi. Dar ei l-au lăsat pe acel învăţător fals să-i împroaşte cu concepţia lui intelectuală. Exact asta face acum Consiliul Ecumenic. „O, noi ne vom uni toţi într-o mare organizaţie.” Întreg sistemul organizaţiei voastre este de la Satana! Acesta este semnul fiarei despre care stă scris în Biblie. Dacă Domnul voieşte, în curând cartea despre lucrul acesta vă va sta la dispoziţie. Observaţi, şi în timpul lui Noe ei au văzut Cuvântul zidit (corabia), ca să poată pluti. Aici aş vrea să fac o observaţie. Cuvântul a fost legat laolaltă ca să fie transformat de la pământ la cer. Cu toate că ei au văzut corabia (zidirea), ei i-au râs în faţă lui Noe când el a proorocit sfârşitul timpului aceluia. Lucrarea aceasta s-a făcut conform Cuvântului lui Dumnezeu şi a fost lipit cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară – cu rugăciune şi credinţă. Când a căzut ploaia, toate minţile pricepute la religie au pierit şi au fost distruse împreună cu bisericile lor de pe pământ. Dar corabia plutea deasupra tuturor lucrurilor. Sămânţa stropită de ştiinţă a putrezit sub judecată. Ce încercăm noi să facem? Încercăm noi să zidim biserica noastră sau vrem noi să ridicăm Cuvântul lui Dumnezeu? Ce încercăm noi să facem? Cu ce suntem noi ocupaţi? Încercăm noi să aducem oamenii înapoi la Cuvânt? Ce încearcă să facă acest Eden religios în această perioadă de timp? Priviţi pe această Evă încrucişată de astăzi, mare şi ştiinţifică, care se numeşte Biserica. Ce încearcă ea să facă? Încearcă ea să ridice Cuvântul lui Dumnezeu? Sau lasă pe oameni să facă ce vor ei? Noi nu folosim filtrul unui om care gândeşte, filtrul lui Dumnezeu. Vedeţi ce aduc ei la suprafaţă? Ei se ridică pe ei înşişi. Iar Biserica (organizaţia) cu sămânţa ei desfigurată, cu programele ei de cunoştinţă, a adus omenirea întreagă acolo că ei sunt neştiutori, cu toată ştiinţa lor asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Ştiinţific şi tot neştiutor! Dacă Dumnezeu face aici pe pământ lucruri conform Cuvântului Lui, şi aceste lucruri le face chiar acum, şi ei totuşi ignoră aceasta şi pleacă, atunci ei sunt neştiutori cu toată ştiinţa lor. Oamenii păcătuiesc cu voia. Întregul sistem bisericesc al lumii a ajuns astăzi să păcătuiască cu voia împotriva lui Dumnezeu. Bunul simţ vă spune că acesta este adevărul. O perdea de poftă a orbit ochii lor faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Ea este din nou goală. Voi ştiţi că Dumnezeu spune în Apocalipsa 3: „Te sfătuiesc să-ţi cumperi alifie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.” Alifia pentru ochi este Cuvântul Său. Ei spun: „Acest bărbat a studiat 40 de ani ca să primească distincţia. El este doctor în teologie.” Ştiţi ce a spus Isus despre aceasta: „Cine vrea să Mă urmeze, să se lepede de sine.” Pavel a făcut aceasta. El a socotit totul un gunoi. Voi ziceţi că nu la aceasta se referă. Atunci, de ce a făcut-o Pavel? El spunea: ”Eu n-am venit la voi cu cuvinte înalte, ci cu dovada Duhului şi a puterii pentru ca credinţa voastră să nu fie întemeiată pe înţelepciunea omenească, ci pe Cuvântul lui Dumnezeu, şi puterea Lui.” Se pare că oamenii şi-au pierdut bunul simţ şi respectul. Ei nu mai sunt cum au fost odată. Înainte, când un prooroc spunea: „Aşa vorbeşte Domnul”, poporul tremura. Desigur, ei aşa au făcut. Oamenii se cutremurau fiindcă ei se temeau. Acum ei şi-au pierdut frica lor de aceasta. Ei nu se mai tem de Dumnezeu. Solomon spunea: „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii.” Abia începutul... Dacă proorocul exprimă astăzi: „Aşa vorbeşte Domnul”, atunci oamenii spun: „Ce prostie!” Pentru ei nu există nicio nădejde. Ei spun: „O, noi suntem aşa de deştepţi. Noi suntem inteligenţi, lucrul acesta nu trebuie să-l primim, noi ştim, noi ştim despre ce vorbim.” Există un vechi proverb ce zice: „Unde îngerii nu îndrăznesc să meargă, acolo merge nebunul cu pinteni.” Cine face transformarea? Dumnezeu face aceasta prin Duhul Cuvântului Său. El transformă. El Îşi seamănă sămânţa Lui şi lasă să cadă Duhul Său peste această sămânţă prin care iese rodul la suprafaţă. Duhul Său cel Sfânt transformă sămânţa Cuvântului ca să se dovedească soiul ei. Soiul seminţei arată ce este în voi şi iese la suprafaţă. De aceasta nu puteţi scăpa. Ce eşti pe dinăuntru, se vede în afară. Nu te poţi preface. Voi nu puteţi face altceva dintr-un pom, decât ceea ce este el. Trebuie să fie aşa. Duhul Sfânt transformă sămânţa care este în interior. Indiferent ce fel de sămânţă este, ea va fi transformată. Dacă sămânţa este rea, va ieşi rău. Dacă este un făţarnic, atunci un făţarnic va ieşi afară. Este Cuvântul adevărat, atunci va aduce la suprafaţă un fiu adevărat, o fiică adevărată. Dacă sămânţa iese la suprafaţă şi trece prin filtrul unui om care gândeşte, atunci va ieşi la suprafaţă un fiu şi o fiică a lui Dumnezeu. Odată lumea a zăcut într-un haos al întunericului, dar când a venit lumina, a venit apoi şi viaţa la suprafaţă. Vedeţi, pe timpul Legii, lumea se afla în tot felul de religii, unde ei îşi spălau mâinile, îşi curăţau vasele, unde se purtau diferite haine şi pălării. Era un haos total. Adevăratul Israel al lui Dumnezeu s-a îndepărtat aşa de mult de poruncile şi indicaţiile lui Dumnezeu, încât Isus spunea: „Voi lăsaţi poruncile lui Dumnezeu ca să ţineţi tare la tradiţiile şi dogmele voastre.” Priviţi acei „sfinţi preoţi”, cum li se spunea. Dar Isus le-a zis: „Voi sunteţi de la tatăl vostru, de la diavolul, de aceea faceţi faptele lui.” Exact asta spunea El. Când lumea se afla în starea aceasta, Duhul Sfânt a venit iarăşi asupra seminţei alese dinainte. El a transformat făgăduinţa din Isaia 9:6. El, Dumnezeu a venit în trup omenesc ca s-o salveze din haosul creat. Omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu şi iată, aici vine Dumnezeu aşa cum a văzut proorocul mai dinainte. Observaţi acest cuvânt. Proorocul a văzut aceasta înainte. Acelaşi prooroc a văzut şi pe Satan cu programul lui religios de cultură, pe care îl desfăşoară în zilele de pe urmă. Acelaşi prooroc spune în Isaia 9:6-7: „Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii. El va face ca domnia Lui să crească şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oştirilor.” Acesta a fost Cuvântul lui Dumnezeu. Apoi Duhul a venit asupra Cuvântului format în pântecele unei fecioare, pentru a deveni un om. Un Fiu ni s-a născut – nu a fost creat – ci născut. Satan a încercat mereu să stropească acest Cuvânt. El L-a luat pe Domnul Isus la o parte şi I-a zis: „Dacă Tu eşti ceea ce susţii că eşti, atunci lasă ca aici, înaintea mea să se facă o vindecare. Arată-mi că Tu poţi să faci aceasta. Transformă aceste pietre în pâine. Aruncă-Te jos, căci Scriptura spune că Tu poţi să faci aceasta.” Vedeţi voi, diavolii religioşi astăzi spun acelaşi lucru. „Dacă există aşa ceva, vindecare dumnezeiască, atunci arată-ne cum vindeci pe fratele cutare care zace aici.” Acelaşi diavol a stat acolo când Isus atârna pe cruce şi a zis: „Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci coboară-te de pe cruce.” Cuvântul spune că El era Fiul lui Dumnezeu, Duhul dovedea că El era Fiul lui Dumnezeu. Isaia 9:6 era împlinit. Mulţi dintre voi au auzit acea transmisiune când am vorbit şi am dovedit cu peste 60 de versete că Scriptura spune că El era Acela. O, Satan a încercat mereu, prin orice mijloc, să-L înlăture. Într-o zi, Satan L-a văzut pe Isus dormind în partea din spate a corabiei şi şi-a zis: „Acum Îl voi nimici.” Dar nu a reuşit. El se străduia să-L ducă pe Isus în ispită ca să facă ceva pe dos. Dar el nu a reuşit. De ce? Fiindcă El era stropit cu un mijloc de apărare hotărât mai înainte. Unul ca El nu putea fi indus în eroare. Nu, nu. Cuvântul a spus că El va fi aici. Amin. Niciun diavol nu putea să-L vatăme; la fel, niciun fiu al lui Dumnezeu, care este rânduit mai dinainte să-şi ocupe locul, nu poate fi vătămat. El este stropit cu un mijloc de apărare. Otrava lui Satan, doctorii denominaţiunilor, nu pot să-i facă nimic, el merge înainte, nimic nu poate să-l vatăme. Şi la Isus a fost fără efect. „Eu te voi face episcop peste tot pământul. Eu am doar stăpânirea asupra lui. Dacă Tu Te închini mie, dacă Tu Te ataşezi grupării mele, Te voi face stăpânitor. Eu voi sta la o parte şi Te las pe Tine înainte.” Dar Isus a răspuns: „Înapoia Mea, Satano! Căci este scris: „Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi Lui să-I slujeşti” – care este Cuvântul. La această Mare Personalitate aş vrea să rămân. Într-o zi a venit iarăşi Duhul lui Dumnezeu peste El. Căci era un Cuvânt care venea de la Dumnezeu şi pe care proorocul l-a rostit şi apoi a fost scris, cu referire la El: „Ca un Miel, El a fost dus la judecată.” Duhul a venit peste El, L-a condus, L-a întărit pentru a-şi purta crucea spre Golgota. Acolo El a murit. Tot ce a fost scris despre El, referitor la moartea Sa, s-a împlinit, spre a aduce Lumină şi Viaţă întregii seminţe a lui Dumnezeu rânduite mai dinainte, care era pe pământ. El a pregătit calea pentru aceasta. Aici este sămânţa. Duhul aduce viaţa şi transformă fiii şi fiicele lui Dumnezeu, încât El îi poate scoate din haosul întunecat al acestei lumi şi îi face fii şi fiice ale lui Dumnezeu Să nu vă poticniţi la Cuvântul acesta: rânduit mai dinainte. Eu ştiu că voi faceţi aceasta, dar ascultaţi. Acesta nu este Cuvântul meu, este unul din Cuvintele lui Dumnezeu. Dacă vreţi să-l citiţi, stă scris în Efeseni 1:5: „...în dragostea Lui ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos....” Aş vrea să arăt aceasta pe scurt, ca să scot îndoiala din mintea voastră. Vedeţi, este exact aşa cum aţi fost voi în tatăl vostru ca sămânţă. Aţi ştiut voi aceasta? Citiţi epistola către Evrei. Acolo găsim că Levi a plătit deja zeciuială când el mai era în Avraam, deci cu patru generaţii înainte de a trăi el. Când Avraam a dat zeciuială lui Melhisedech, aceasta i-a fost socotită stră-nepotului lui, Levi, care era atunci în Avraam. Aici este dovada. Voi aţi fost în tatăl vostru. Dar tatăl vostru nu putea să aibă părtăşie cu voi, până când n-aţi fost transformaţi într-un trup de carne. Fiul meu era în mine. Eu voiam un fiu, dar atunci el era doar în mine. Prin căsătorie, el a devenit apoi un om, cum sunt eu. Astfel a devenit el ca mine. Şi voi aţi devenit asemănători tatălui vostru, căci aceasta era deja în voi de la început. Dacă noi suntem fii ai lui Dumnezeu, vom avea calităţile Lui. Voi sunteţi făcuţi de tatăl vostru; nu de mama voastră, ci de tatăl vostru. Germenul de viaţă vine de la tată, mama voastră v-a purtat, ea a purtat sămânţa tatălui vostru. Şi pământul este un loc care poartă sămânţa lui Dumnezeu. Exact aşa este. Nu lumea a aranjat aceasta aşa, ci marele Dumnezeu, care a creat-o. Dacă voi sunteţi un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu, atunci aţi fost deja de la început în Dumnezeu. Voi aţi ieşit din El. Dacă nu aţi fost în El, atunci nu aţi fost niciodată acolo şi nu veţi fi niciodată acolo. Din mine nu poate veni la suprafaţă fiul acestui bărbat de aici sau de acolo. Eu pot să produc numai proprii mei fii şi ei poartă chipul meu. Vedeţi voi aceasta? Voi aţi fost în Dumnezeu la început ca fii şi fiice. Acum vedeţi, voi spuneţi că aţi avea viaţa veşnică. Noi credem că avem viaţa veşnică şi credem că există numai un singur fel de viaţă veşnică şi aceasta este Dumnezeu. Unul singur este veşnic şi acesta este Dumnezeu. Dacă voi aveţi viaţa veşnică, atunci viaţa care este în voi a fost dintotdeauna şi voi aţi fost deja în Dumnezeu înainte de a exista lumea. Isus însuşi este Cuvântul. La Ioan 1:1 scrie: „La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi.” Dacă voi aţi fost în Isus, voi aţi fost duşi cu El la Golgota, aţi murit cu El şi aţi înviat cu El. Astăzi noi suntem fii şi fiice ale lui Dumnezeu, umpluţi cu Duhul Său, şi prin El suntem aşezaţi în locurile cereşti în Hristos. Noi am murit cu El şi am înviat cu El. Acum puteţi să aveţi părtăşie cu El. Înainte nu puteaţi, fiindcă aţi fost numai ca o sămânţă, ca un cuvânt în El. Dar acum El v-a adus la suprafaţă şi vrea să aveţi părtăşie cu El. De aceea a venit El jos şi a luat chip de om, ca El să poată fi într-o părtăşie desăvârşită cu voi. Vedeţi voi părtăşia desăvârşită? O, aceste taine adânci ale lui Dumnezeu! Cât de minunat! Dumnezeu ca Duh nu putea să aibă părtăşie, de aceea Dumnezeu S-a făcut om ca şi noi. Isus Hristos a fost însuşi Dumnezeu care S-a descoperit. El era Fiul pentru că s-a născut, dar trupul era numai un cort în care El locuia. „Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul lui Fiu… Acela L-a făcut cunoscut.” Dumnezeu şi-a zidit o casă, un trup în care să locuiască, a venit jos şi noi am putut să-L atingem. În 1Timotei 3:16 scrie: „Şi fără îndoială, mare este taina evlaviei... Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.” Voi sunteţi în trup. El a venit în trup. Acum voi puteţi să aveţi părtăşie unul cu altul, căci El a fost dragostea descoperită a lui Dumnezeu. Dumnezeu este Dragoste. Este adevărat aceasta? Isus a fost dragostea descoperită a lui Dumnezeu. Când dragostea lui Dumnezeu s-a descoperit, era însuşi Dumnezeu. Toţi care-I aparţin Lui, vin la El. „Toţi pe care Mi i-a dat Tatăl, vin la Mine.” Desigur, ei trebuiau să fie hotărâţi dinainte. Dacă nu este aşa, nu veţi fi niciodată acolo. Bineînţeles, aşa este. Acum noi putem avea părtăşie în bogăţiile Cuvântului Lui din care şi noi suntem o parte. Voi sunteţi o parte a Cuvântului, căci El era Cuvântul la început şi voi sunteţi Cuvântul acum. Voi sunteţi acum o parte a Cuvântului. Ascultaţi un lucru pe care eu nu pot să-l fac. Eu nu mă pot lăuda cu strămoşii mei. Eu vin dintr-o mare dezordine. Tatăl meu era din Irlanda, iar mama mea era jumătate indiancă. Mama ei era indiancă, ea avea o pensie. Toţi erau beţivani, cei mai mulţi nu mureau de moarte naturală, ci în bătăi, în puşcării. În direcţia aceasta nu există nimic cu care aş putea să mă laud, căci înaintaşii mei şi genealogia mea este groaznică. Dar, frate, cu un lucru eu mă pot lăuda. Eu pot să mă laud cu Domnul meu Isus Hristos, care m-a răscumpărat; şi cu puterea Lui care transformă şi care a semănat în mine o sămânţă hotărâtă mai dinainte, şi eu am cunoscut aceasta. Al cui fiu sunt eu acum? Cu El pot să mă laud. Şi am petrecut 33 de ani din viaţă lăudându-L. Dacă-mi va mai îngădui încă 33, voi încerca să-l laud şi mai tare. Eu pot să mă laud cu Înaintaşul meu care m-a mântuit şi a plantat în mine sămânţa vieţii. Aleluia! El m-a lăsat să privesc în Cuvântul Lui, a trimis pe Duhul Său jos şi a spus: „Aici sunt, vorbeşte şi se va întâmpla. Fă aceasta.” O, cu El pot să mă laud! Cum a făcut El aceasta? Prin curăţirea dată de apa Cuvântului, apă care ne separă de orice necredinţă. Credincioşii adevăraţi, rânduiţi mai dinainte, se vor ţine de Cuvânt, căci ei sunt o parte a Cuvântului. O, stele rătăcitoare, cât vreţi să mai rătăciţi? Voi, metodiştilor, baptiştilor, presbiterienilor, cei de afară, oricine aţi fi voi, care umblaţi de la o biserică la alta, de la un televizor la altul, de ici colo, rătăcind în lume, pentru ce nu vreţi să intraţi înăuntru? El ar vrea să aibă părtăşie cu voi. El tânjeşte după voi. El ar vrea să vă transforme, încât va îndrepta gândurile voastre nu spre o biserică sau denominaţiune, ci la Cuvântul Său, din care voi sunteţi o parte. ”Ferice de cei care însetează după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi.” El a trimis puterea Lui care transformă ca să vă scoată din această deformare religioasă în care vă aflaţi. Dumnezeu a trimis Cuvântul Său legitimat în acest haos al deformării, ca să vă scoată din această deformare religioasă a necunoştinţei în care sunteţi goi, mizerabili şi orbi, fără ca să ştiţi. Gândiţi-vă la aceasta, prieteni. Voi ştiţi că Dumnezeu a trimis puterea Lui de transformare, ca să împlinească Cuvântul Său. El a transformat întregul trup al Sarei şi al lui Avraam. El a transformat un bărbat bătrân şi o femeie bătrână, fiindcă El a făgăduit aceasta. Ceea ce Dumnezeu făgăduieşte, El şi împlineşte. Nimic nu-L va put |