..:: Crestini Forever ::.. - Predica de la Zurich

Home

Resurse Crestine

Predici

Predica de la Zurich

Versetul Zilei

Zaharia 3:4

Iata ca indepartez de la tine nelegiuirea.

Meditatia Zilei

Predica de la Zurich

duminica, 26 martie 2006
Ewald Frank

Lauda si multumire ii aducem Domnului. in timpul cântarii m-am gândit ca oamenii il cauta pe Dumnezeu in natura, ici si colo – atotputernicia Lui, puterea Lui de a crea, o poti vedea peste tot, dar pe El personal il putem vedea numai in Isus Hristos, Domnul si Rascumparatorul nostru. Dumnezeu a fost in Hristos si a impacat lumea cu Sine. Fiti bineveniti in Numele scump al Domnului nostru! Eu cred ca noi simtim deja cu totii prezenta lui Dumnezeu. Este foarte bine sa venim in fata Lui intr-o pozitie corecta, pentru ca sa-L putem trai. Va spun din nou "Bine ati venit!", simtiti-va ca acasa. Le urez "bun venit!" in special acelora care sunt pentru prima data in mijlocul nostru. Haideti sa incepem cu cântarea nr. 7, "Doamne, Tu lucruri mari ai facut in viata noastra / Cu bucurie cadem in genunchi inaintea Ta". Sa ne gândim la ce lucruri mari a facut El in viata noastra. Amin! A doua cântare pe care o vom cânta este cea cu nr. 18: "Doamne, noi laudam harul Tau / Care ne-a câstigat pe vecie pentru Tine" . Amin! Aceasta este ca o rugaciune. Mai cântam si cântarea nr. 118 si apoi fratele Graf va aduce un cuvânt pentru noi toti. Sa mai cântam impreuna "Tu esti vrednic / Tu esti vrednic" . [Fratele Frank cânta:] inca o data, va spun tuturor "Bine ati venit!", din inima, in Numele scump al Domnului nostru. Cine este astazi pentru prima data aici? Ridicati-va mâna. Da, din inima va spun "Bine ati venit!", Dumnezeu sa va binecuvânteze. Simtiti-va ca acasa in mijlocul nostru. in timp ce cântam Crede numai, m-am gândit la ce s-a petrecut inainte de adunare. Un frate a venit la mine – el sta aici, in fata – si mi-a spus: "Frate Frank, roaga-te pentru mine". Eu i-am spus: "Iubitule frate, credinta vine din predica. Asculta mai intâi predica si dupa aceea noi ne vom ruga". "Nu", a spus el, "eu cred deja acum, roaga-te pentru mine!". Acest lucru m-a coplesit. "Eu cred deja acum, roaga-te pentru mine!". E un lucru minunat! Exista oameni care au o legatura strânsa cu Dumnezeu – inainte de adunare, in adunare si dupa sfârsitul adunarii. Duminica, lunea, in timpul saptamânii – oricând sa fii in legatura cu Dumnezeu, sa crezi Cuvântul Lui si fagaduintele care ti-au fost date... Si eu am o scurta marturie. Mai intâi ii multumesc fratelui si surorii Graf care s-au intors dintr-o calatorie in America de Sud. Acolo s-au aflat timp de 12 zile in mijlocul unei comunitati vorbitoare de limba germana – toata lumea stie despre ce comunitate vorbesc. La inceputul anilor ′60, Paul Scheffer, impreuna cu un grup de peste 200 de oameni, au plecat in America de Sud ca sa practice crestinismul primar si ceea ce a urmat a fost orice altceva inafara de crestinism primar. Nu vreau sa intru mai mult in amanunte, caci nu mai mult de acum doi ani Dumnezeu a daruit har astfel incât eu am putut ajunge acolo pentru prima oara. De atunci am mai fost de doua ori, iar ultima data am botezat in Numele lui Isus Hristos 125 de frati. Ei au primit Cuvântul lui Dumnezeu, L-au acceptat si, in ascultare de credinta, au facut si pasul botezului. Acum a fost si fratele Graf si marturisesc ca nu l-am vazut niciodata atât de coplesit ca dupa aceasta vizita. Eu cred ca si pentru voi a fost o binecuvântare deosebita. Eu am fost intr-o calatorie in Pakistan si am avut 8 adunari acolo, in diferite orase. in 1972 (deci acum 34 de ani) am fost acolo pentru prima data, iar ultima oara când i-am vizitat a fost in 1997. Au fost toate intâlniri puternice. Va aduceti aminte de fratele Batti – el ii transmite salutari fratelui Elzner si iubitului nostru frate Osterot. Multi [dintre fratii din Pakistan] si-au adus aminte ca el a fost cu mine acolo acum 9 ani. Da, frate, ei n-au uitat. A fost o experienta minunata, despre care am sa va vorbesc pe scurt. Cea mai mare adunare am avut-o in Lahore. Unul dintre barbatii credinciosi de acolo face parte din conducere, asa ca a invitat intregul oras prin pancarte si totul a fost foarte bine pregatit. Peste 3.000 de oameni s-au adunat sub cerul liber, a fost prezenta si politia in imbracaminte civila si in uniforme, iar Cuvântul Domnului a fost foarte puternic. Eu n-am mai trait de ani de zile o astfel de experienta alaturi de mii de oameni pe care Dumnezeu i-a adunat ca sa asculte Cuvântul. Nu au fost doar oameni dintr-o singura clasa sociala, ci din toate mediile, veniti ca sa asculte Cuvântul lui Dumnezeu. ii aducem multumire lui Dumnezeu pentru aceasta. Celelalte adunari au fost mai mici – 30, 60, o suta, o suta si cinci zeci – dar a fost o experienta minunata. Un frate mi-a spus: "Frate Frank, eu am citit prima brosura acum 19 ani, in limba engleza. Am eu dreptul astazi sa iti spal picioarele?" A fost un lucru minunat. Cuvântul Domnului nu s-a intors gol inapoi, ci a implinit lucrarea pentru care a fost trimis. Am intâlnit apoi 6 frati care au frecventat scoala biblica din Abudabad acum 34 de ani si ei mi-au spus. "Frate Frank, noi am crezut atunci si credem pâna azi. Noi stam de partea lui Dumnezeu si de partea Cuvântului Sau". Un lucru foarte frumos. Aceasta este marturia pe care am vrut sa v-o dau pentru ca sa stiti ca Domnul ii cheama pe ai Sai afara si ca noi avem parte in mod direct de aceasta lucrare. Fiti cu totii binecuvântati in Numele Domnului! Astazi, câtiva frati mi-au spus: "Frate Frank, rugaciunile noastre sunt alaturi de tine". Apoi a venit, pe deasupra, si cuvântul "in fiecare zi"... Acest lucru m-a bucurat foarte mult. Noi am ajuns la sfârsitul timpului de har, când nici un om nu stie cât va mai dura totul. insa batjocoritorii continua sa-si aduca mai departe batjocurile lor, si eu am aici câteva notite. Este vorba de noua biblie, in forma in care ea va arata. Aici, de pilda, scrie ca Domnul nu a intrat in Ierusalim calare pe un magarus, ci a gonit calare pe un moped (motocicleta). Nu-ti poti inchipui, pur si simplu, ce se poate face cu Cuvântul lui Dumnezeu. Pe de alta parte, in Roma a fost organizata o mare ceremonie – va arat din ziar o singura fotografie in care sunt prezentati noii cardinali care au fost ordinati. Aici papa sade si cardinalii ingenuncheaza inaintea lui, saruta inelul si-i jura credinciosie vesnica. Acum sunt 193 de cardinali si daca ne intrebam ce zice Sfânta Scriptura despre aceasta, atunci trebuie sa spunem ca Domnul nostru nu a trimis nici papa si nici cardinali, ci a pus slujbe in Biserica: pe unii apostoli, pe altii prooroci, invatatori, pastori si evanghelisti – El personal este capul Bisericii si Biserica este trupul Domnului. in Apocalipsa cap. 17 si 18 este pomenit de 3 ori orasul imbracat in purpura, care are stapânire peste imparatii pamântului. Sa citim din Apocalipsa 17, de la vers. 1 la 18 si in mod deosebit versetul 4. in Apocalipsa 18 putem citi de la vers.10 pâna la 12 si versetele 15 si 16: negustorii vor plânge când acest mare oras va fi distrus. Ei vor privi de departe si vor jeli, pentru ca afacerile lor nu vor mai merge. Eu m-am gândit la mine insumi si la acordul din martie 1957, semnat intre Franta, Germania si Italia, care a pus bazele unificarii Europei, si care a fost ratificat la Roma. Dragi frati si surori, eu vreau sa fim cu totii atenti la felul in care profetia biblica se implineste sub ochii nostri. in ceea ce va priveste pe voi, elvetienilor, schimbarea monedei voastre in euro (cele opt noi monede au fost deja stantate) dovedeste ca Europa nu poate exista fara voi. Elvetia este statul situat cel mai central geografic, si cum vor fi lucrurile in amanunt inca nu stim, dar daca vom mai trai, vom afla si asta; depinde numai de Dumnezeu. Eu spun doar urmatoarele, in Numele Domnului: atunci când veti vedea toate aceste lucruri intâmplându-se, ridicati-va capetele in sus pentru ca izbavirea voastra se apropie! Doar o observatie in legatura cu Tribunalul International European – acolo este folosita expresia de statut roman . Aici avem doua lucruri: international si european – deci, intreaga lume este cuprinsa. Acum, sa intram in cercetarea Scripturii. in Psalmul 99 am citit impreuna, de la vers.7: "EL le-a vorbit din stâlpul de nor; ei au pazit poruncile Lui si Legea pe care le-a dat-o El" . Eu m-am gândit in dreptul meu: in Vechiul Testament, Domnul a calauzit pe poporul Sau in mod supranatural, si totusi a vorbit cu el intr-un fel cât se poate de natural. Aici este punctul: când Dumnezeu duce la indeplinire pe pamânt planul Sau de mântuire, atunci si cerul coboara pe pamânt. Aici se intâmpla si supranaturalul, in mod palpabil, real – pe pamânt. Stâlpul de foc este supranatural, dar a fost vazut de ochi naturali, in timp ce Domnul cobora sub forma unui stâlp de foc sau a unui stâlp de nor. La intrarea in cortul intâlnirii , El a vorbit cu Moise fata in fata. Doar ca o informatie, noi stim cu totii ca in ianuarie 1950, când fratele Branham a predicat in Colosseum-ul din Houston, Texas, si un doctor care se afla in adunare i s-a impotrivit spunându-i ca lucrurile supranaturale nu mai exista si ca zilele apostolilor au fost acum 2000 de ani, pentru ca acum nu mai avem decât o amintire a acelor lucruri, fratele Branham i-a raspuns: "Isus Hristos este acelasi ieri, azi si in veci" . in acea clipa, domnul Kipperman si domnul Ayers au facut câteva fotografii: domnul Kipperman – un evreu ortodox – si domnul Ayers – un romano-catolic – l-au intrebat pe fratele Branham daca a stiut ca o lumina supranaturala venise peste el. Atunci fratele Branham le-a raspuns: "Domnul nu a facut aceasta din cauza mea, ci din cauza voastra. Si daca n-ati putut sa o credeti pâna acum, atunci acum credeti-o!". Si eu, Ewald Frank, am tinut in mâna mea aceasta fotografie in decembrie 1969, in Washington D.C., la Hall of Art, [unde este si acum expusa]. in drum spre Tucson, am facut o oprire la Washington si am cautat acest muzeu pâna când l-am gasit, la 11.15 dimineata, si acolo am vazut aceasta fotografie supranaturala. Deci, eu sunt un martor ocular al spuselor fratelui Branham in ceea ce priveste aceasta fotografie, care are si un copyright [adica e protejata prin drepturile de autor]. Eu, cu ochii mei, am vazut-o acolo. Am pomenit aceste lucruri in legatura cu coborârea supranaturala a Domnului, pentru ca "EL le-a vorbit din stâlpul de nor" . Fie ca Domnul, care este credincios, sa ne vorbeasca si astazi intr-un mod supranatural, prin cuvinte obisnuite. Eu mai am pe inima câteva versete pe care doresc sa vi le impartasesc. in versetul din 1Tesaloniceni 5:4 avem o exprimare minunata: "Dar voi, fratilor, nu Sunteti in intuneric, pentru ca ziua aceea sa va prinda ca un hot. Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai intunericului" . Gândindu-ma la lucrurile timpului de sfârsit, mi-am amintit cuvântul din epistola lui Ioan, care spune ca "toata lumea zace in cel rau" . Noi nu putem vedea acest lucru fara ca Dumnezeu sa ne daruiasca har. Trebuie sa primim o descoperire de la Dumnezeu. Aceasta carte este citita de miliarde de oameni, dar daca Duhul nu ne descopera cuvintele ei, daca Dumnezeu nu gaseste intrare in inimile noastre si daca noi nu primim legatura personala cu Dumnezeu, atunci Cuvântul ramâne litera si, ca litera, el poate omori, pentru ca numai Duhul da viata. Cu totii stim ca toate rastalmacirile sunt moarte si aduc moarte, pentru ca litera este in numeroase feluri rastalmacita. Dar pe voi, iubiti frati, va rog sa primiti Cuvântul in inima, cu multumire. Voi, iubiti frati si surori in Hristos, nu traiti " in intuneric, pentru ca ziua aceea sa va prinda ca un hot" , pentru ca " voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei" . Acest verset ne duce la Ioan 8:12 "Isus le-a vorbit din nou si a zis: ‚Eu Sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii’" . Aici nu este scris despre cineva care alearga sau urmeaza un om, fie el si cel mai mare prooroc sau barbat al lui Dumnezeu, ci este scris: "Eu Sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine , nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" . De ce avem lumina cuvântului profetic? De ce lumineaza lumina in intuneric? Pentru ca noi il urmam pe Isus si fiecare descoperire care vine de la Dumnezeu vine prin descoperirea deplina a lui Isus Hristos, Domnul nostru, pentru ca El este descoperirea lui Dumnezeu. Aici avem si legatura cu Isaia 60 unde, de la vers.1 la 3, sunt scrise cuvinte minunate despre lumina. Aici Cuvântul ne vorbeste noua: "Scoala-te, lumineaza-te! Caci lumina ta vine, si slava Domnului rasare peste tine" . Cuvinte minunate! Daca noi am trait deja aceasta, atunci nu avem doar Cuvântul scris in Isaia 60:1, in Ioan 8:12 sau in 1Tesaloniceni 5:4, ci il avem scris in inima si in viata noastra, este experienta trecerii noastre de la moarte la viata. in Isaia 62 avem din nou un cuvânt cunoscut: "De dragostea Sionului nu voi tacea, de dragostea Ierusalimului nu voi inceta, pâna nu se va arata mântuirea lui, lumina soarelui si izbavirea lui, ca o faclie, care s-aprinde" . Cum este astazi cu noi? Ierusalimul este comparat de nenumarate ori cu biserica noutestamentara. in Evrei 12, de la vers.22 este scris: "v-ati apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea in sarbatoare a ingerilor, de Biserica celor intâi nascuti, care Sunt scrisi in ceruri, de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, de duhurile celor neprihaniti, facuti desavârsiti, de Isus, Mijlocitorul legamântului celui nou, si de sângele stropirii, care vorbeste mai bine decât sângele lui Abel" . Da, voi v-ati apropiat – nu este scris "va veti apropia" – ci voi v-ati apropiat de Sion, cetatea Dumnezeului Celui viu si ati venit la Ierusalim. Dragi frati si surori, in Isaia 2 avem un cuvânt de la vers.2. Cuvântul Domnului va iesi de la Ierusalim si invatatura de la muntele Sionului. Unde au fost proorocii? Unde a fost Domnul nostru? Unde a avut loc revarsarea Duhului Sfânt? Unde a fost tinuta prima predica? Toate au fost in Ierusalim, sau mai exact, pe muntele Sionului. Acolo este si odaia de sus pe care noi, in calatoria noastra, am vizitat-o. inapoi la inceput! inapoi la propovaduirea care, la inceput, a venit de la Dumnezeu! Nu ne intrebam astazi daca Pavel a fost corect sau nu, caci trebuie sa ne intoarcem la cuvântul pe care Dumnezeu l-a vorbit prin gura oamenilor si pe care trebuie sa-l respectam. EL nu trebuie sa retraga nimic inapoi, pentru ca fiecare cuvânt al lui Dumnezeu ramâne in veci! Si pentru noi, asa trebuie sa ramâna. Eu va citesc din 1Tesaloniceni 2:12 "... sa va purtati intr-un chip vrednic de Dumnezeu, care va cheama la imparatia si slava Sa. De aceea multumim fara incetare lui Dumnezeu ca, atunci când ati primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-ati primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, asa cum si este in adevar, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucreaza si in voi care credeti" . Dar ce se intâmpla astazi in crestinism? Peste tot este traditie, peste tot sunt obiceiuri; toti au crezurile lor proprii si rastalmacesc sfânta Scriptura dupa parerile lor. insarcinarea unui rob al lui Dumnezeu acum 2000 de ani, acum 4000 de ani sau când ar fi fost, era sa vesteasca ceea ce a primit din Cuvânt, fara sa-L rastalmaceasca, fie ca L-a inteles prin inspiratie, fie ca nu, dar sub calauzirea Duhului sfânt trebuia sa il dea mai departe. De aceea Cuvântul, chiar daca a iesit prin gura unui om, a ramas Cuvânt al lui Dumnezeu, pe care noi il credem si pe care L-am primit. Acest Cuvânt are o substanta divina, este duh si viata. Acest Cuvânt ne desparte de toate rastalmacirile si ne aduce inapoi in partasie cu Dumnezeu, la aceeasi invatatura de la inceput care a fost vestita mai intâi in Ierusalim si apoi in toata lumea. Prin aceasta recunoastem, prin har, ca si in timpul nostru Dumnezeu trebuie sa ne vorbeasca printr-o gura omeneasca. Eu va intreb: sa-I fie oare dupa plac lui Dumnezeu aceste ‚imparatii’ pe care le cladesc carismaticii si evanghelistii, sau are Dumnezeu dreptul sa i se adreseze direct poporului Sau, sa il cheme afara si sa-l aduca in conformitate cu Cuvântul Sau? Mai are Dumnezeu dreptate pe pamânt sau numai oamenii mai au drepturile lor? Cine dintre noi nu a auzit despre ‚drepturile omului’? Dar acum este vorba despre dreptul lui Dumnezeu in Biserica. Si Biserica are dreptul si datoria sa creada Cuvântul lui Dumnezeu asa cum este scris, fara cea mai mica interpretare. Va rog, sa comparam 1Tesaloniceni 2:13 cu Galateni 1... si mai citesc o data versetele din Tesaloniceni: " De aceea multumim fara incetare lui Dumnezeu ca, atunci când ati primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi... " Da, oamenii au predicat, dar Cuvântul predicat nu a fost cuvântul lor, ci a fost Cuvântul lui Dumnezeu. Ei L-au propovaduit si puterea lui Dumnezeu a fost traita de toti aceia care L-au primit si L-au crezut. Sa ascultam ce spune Pavel in primul capitol din Galateni cu privire la cuvântul oamenilor, incepând de la versetul 11: "Fratilor, va marturisesc ca Evanghelia propovaduita de mine, nu este de obârsie omeneasca; pentru ca, n-am primit-o, nici n-am invatat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos" . inapoi la origine, inapoi la inceput! inapoi la invatatura curata, biblica – aceasta este porunca pentru Biserica lui Isus Hristos inainte de rapire. Nu are nici un sens sa vorbim despre rapire si despre venirea lui Hristos pe de o parte, iar pe de alta sa mergem mai departe pe caile noastre. Dupa cum am auzit inca de la inceput, Dumnezeu are o rânduiala. in creatia lui Dumnezeu gasim o ordine dupa care fiinteaza toate lucrurile, pusa de Dumnezeu acolo de la inceput. Si astazi, in intreaga creatie, lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie. Potrivit versetului din Romani 8:22, "toata firea suspina si sufere durerile nasterii" si asteapta sa fie eliberata... Dar toate vor veni la timpul potrivit. Dumnezeu a rânduit totul in chip stralucit si planul Sau de mântuire se intinde pe o perioada de timp pe care El a hotarât-o dinainte. De aceea, noi putem citi in Scriptura despre timpul de sfârsit si despre semnele care il vor precede. Aici am putea citi o multime de versete biblice. Sa avem adânc intiparite in inima noastra versetele din Galateni 1:11-12 si 1Tesaloniceni 2:12-13. "Cuvântul propovaduit de mine nu este cuvântul unui om, ci Cuvântul lui Dumnezeu", spune Pavel. Acelasi lucru l-au putut scrie Ioan si Petru... si toti apostolii si proorocii ar fi putut scrie la fel. Astazi vreau sa va intreb: al cui este Cuvântul din Maleahi 4:5-6 "Iata, va voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare si infricosata" . Eu va intreb: este acesta cuvântul unui om? Sau este Cuvântul lui Dumnezeu? Eu sunt de parere ca este Cuvântul lui Dumnezeu care ramâne in veac! Noi trebuie sa ne hotarâm daca vrem sa invârtim Cuvântul lui Dumnezeu sau daca vrem intr-adevar sa respectam Cuvântul ca si cuvânt al lui Dumnezeu, chiar adus prin gura unui om. Cum am auzit mai inainte, Dumnezeu a folosit oameni pentru ca prin ei sa poata vorbi. Si inca o intrebare, referitor la Matei 17:11 "Isus le-a zis: ‚Este adevarat ca trebuie sa vina intâi Ilie, si sa aseze din nou toate lucrurile’" . Este acesta cuvântul unui om sau este Cuvântul lui Dumnezeu? Dar sa citim si mai departe, in Marcu 9:12 "El le-a raspuns: ‚Ilie va veni intâi; si va aseza din nou toate lucrurile’" . Va intreb din nou, aceeasi intrebare: al cui este acest Cuvânt? Este Cuvântul lui Dumnezeu, acum si pentru totdeauna, scris in aceasta carte sfânta. Dar cine il crede? Mergeti dintr-o biserica in alta, din denominatiune in denominatiune, din organizatie in organizatie. Totusi, cine il crede? Si daca este prezentat, atunci vin toate comentariile: "da, asa a fost cândva, dar acum nu mai este asa". Dragi frati si surori, va mai spun inca o data: in Biserica lui Isus Hristos trebuie sa se intoarca teama fata de Dumnezeu si fata de Cuvânt. Cine nu respecta Cuvântul lui Dumnezeu asa cum este scris, Dumnezeu nici nu-i poate vorbi. Cum ne poate El vorbi noua daca noi nu credem ceea ce El ne-a spus deja?! Nu, caci trebuie ca numai "cine are urechi, sa asculte ce spune bisericilor Duhul" . Frati si surori, iubiti prieteni, noi am ajuns intr-un timp foarte inaintat si serios, inaintea revenirii lui Isus Hristos. Nimeni nu poate cunoaste ziua si ceasul venirii Lui, cum s-a spus, dar pentru noi ramâne cuvântul din Matei 24:33 "Tot asa, si voi, când veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiul omului este aproape, este chiar la usi" . De ce sa amintim numai un cuvânt si sa-l neglijam pe celalalt? Amândoua versetele trebuie amintite: "Nimeni nu stie ceasul si ziua" – si asa este in ordine – dar atunci " când veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiul omului este aproape, este chiar la usi" . Atunci nu o mai ghiciti, nu mai sunt parerile voastre, ci o stiti. Aceasta e o stiinta care duce la mântuire. Eu am dreptul sa-L urmez pe Hristos, si nu mai umblu in intuneric pentru ca am lumina Cuvântului. De aceea, Petru a si scris: "Si avem cuvântul proorociei facut si mai tare; la care bine faceti ca luati aminte, ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecos" . Acum suntem la lucrul cel mai important. Cuvântul profetic nu are voie sa fie rastalmacit, ci trebuie sa fie vazut si recunoscut in implinire. Trebuie sa le fie aratat oamenilor "aici este scris" si "aici se implineste" – chiar in fata ochilor lor. Deci, Matei 17:11 si Marcu 9:12, la fel ca toate celelalte versete, nu sunt cuvinte ale unui om, ci sunt cuvintele lui Dumnezeu si a fost insarcinarea sfânta a lui Dumnezeu ca sa vegheze asupra Cuvântului Sau si, la timpul potrivit, sa-L si implineasca. in aceasta epoca, El a daruit o slujba profetica prin har, pentru ca noi sa facem parte din aceasta parte profetica a istoriei mântuirii. Eu as putea tresalta de bucurie, L-as putea lauda si mari pe Domnul, care a coborât printre noi si a vorbit cu noi asa cum ii vorbeste cineva unui prieten. Fiti sinceri, nu este totul atât de clar si lesne de inteles? Nu este totul inca destul de bine explicat? Noi trebuie sa ne deschidem inima si sa ascultam, iar cele auzite sa le unim cu credinta pentru ca sa primim de la Dumnezeu toate legaturile descoperite. Versetele din Faptele apostolilor 3:18-21 le sunt cunoscute tuturor. Când Dumnezeu a fagaduit vremurile de inviorare, când a vorbit prin apostolul Iacov in cap.5 de la vers.7 despre revenirea lui Isus Hristos si vorbeste despre ploaia timpurie si despre ploaia târzie, atunci nu este vorba despre cuvântul unui om; este Cuvântul lui Dumnezeu in legatura cu revenirea lui Isus Hristos. in versetul 21 este cuvântul-cheie despre Domnul si Mântuitorul nostru "...pe care cerul trebuie sa-L primeasca, pâna la vremurile asezarii din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfintilor Sai prooroci din vechime" . Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu. Amin! Acesta este Cuvântul in conformitate cu Noul si cu Vechiul Testament. Eu va spun sincer: de 55 de ani sunt in imparatia lui Dumnezeu iar din 1953 mi-am pus intreaga mea viata in slujba Domnului, dar atâta claritate si atâtea legaturi descoperite intre Vechiul si Noul Testament nu au fost niciodata, asa cum sunt acum, in acest timp. Doctorul Larkin a numarat in Noul Testament 845 de locuri in se face trimitere la Vechiul Testament si daca este asa, nu pot fi decât coplesit. Dar mai mult, sunt coplesit când in timp ce citesc din Noul Testament, primesc legatura cu Vechiul testament si o inteleg. Cât de minunat! Aici este fagaduinta si dincolo apare implinirea! Inima tresalta si se bucura când descoperirea vine peste noi. Dar ea vine doar prin legatura pe care Dumnezeu ne-o daruieste noua, prin har. Pe scurt, as vrea sa mai citesc doua-trei versete: unul este din 2Corinteni 6, unde avem cerinta pentru ca noi sa putem iesi afara din lume. La inceput am vorbit despre Roma si ne-am permis sa aratam ca acum au loc doua evenimente mari in lume: unul este unificarea tuturor religiilor , care se intorc la sânul mamei, adica sub stapânirea Romei (Daniel 7:15-27, in special vers.23), unificare din care nu va mai avea scapare nimeni care va mai vrea sa iasa, odata ce semnul fiarei va fi in putere. in 2Corinteni 6:17-18 ni se spune: "De aceea: ‚Iesiti din mijlocul lor, si despartiti-va de ei, zice Domnul; nu va atingeti de ce este necurat, si va voi primi’" . Aici avem mai mult decât o frumoasa evanghelizare: credinciosilor, fiilor lui Dumnezeu, le este adresat acest cuvânt. Aceasta nu este o chemare a pacatosului afara din lume. in cap.5 de la vers.17, este scris ca Dumnezeu era in Hristos si a impacat lumea cu Sine insusi. Aceasta impacare trebuie sa fie primita iar pocainta trebuie sa fie traita. Noi trebuie sa parasim calea cea larga care duce la moarte si sa pasim pe calea cea ingusta. Aceasta a fost predica de pe munte din evanghelia dupa Matei. Chemarea adresata credinciosilor este iesirea afara din tot ce nu este in conformitate cu Dumnezeu si cu Cuvântul Sau. Nu pacatosilor li se mai adreseaza aceasta chemare, ci "Voua, poporul Meu" . Haideti sa o citim: "EU voi locui si voi umbla in mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu. De aceea: ‚Iesiti din mijlocul lor, si despartiti-va’" Asa o cere Dumnezeu, asa o spune Domnul. "...nu va atingeti de ce este necurat, si va voi primi. Eu va voi fi Tata, si voi imi veti fi fii si fiice, zice Domnul Cel Atotputernic" (2Corinteni 6:16-18). Acesta este Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu. Dar va intreb din nou: cine il predica? Uitati-va in jurul vostru, va dau ragaz o luna: unde este predicat? Iubitii mei frati si surori, iubiti prieteni, noi n-am avut niciodata in acest loc cultul vreunui om si nici nu-l vom avea vreodata. Dar noi marturisim si propovaduim ceea ce Dumnezeu a fagaduit si ceea ce El a implinit. EL a trimis cu adevarat un prooroc la sfârsitul timpului de har si asta s-a intâmplat pe baza unei chemari divine. Nici un om, nici un prooroc nu a avut vreun drept sa spuna ceva; Dumnezeu alege ce sa se spuna, când sa se spuna, tot ce este in legatura cu imparatia lui Dumnezeu. Ce poate face fratele Branham pentru asta? El a fost ales si pus deoparte din pântecele mamei lui ca o unealta aleasa. Nici un om nu se poticneste când citeste din Galateni 1:15 "Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pântecele maicii mele" – toti se bucura, sunt incântati, caci asa a fost. Dar daca se pomeneste vreun lucru pe care sa-l fi facut Dumnezeu in timpul nostru, atunci se poticnesc. Dar ceea ce a facut Dumnezeu in trecut au vazut fratii si surorile noastre din trecut. Eu doresc sa traiesc ceea ce Dumnezeu a rânduit pentru poporul Sau pentru acest timp. Eu vreau sa am parte nemijlocit de toate aceste fagaduinte. Sa citim din Galateni 1:15 "Dar când Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pântecele maicii mele, si m-a chemat prin harul Sau, a gasit cu cale sa descopere in mine pe Fiul Sau..." asa I-a placut lui Dumnezeu si asa a facut-o. Voi stiti, eu l-am cunoscut timp de 10 ani pe fratele Branham. Am fost cu el in aceeasi masina – el era la volan si eu eram lânga el – si am trait lucrarea supranaturala a lui Dumnezeu o saptamâna, in Karlsruhe. La fel s-a intâmplat cât timp am fost in Statele Unite. Daca cineva mi-ar cere sa trec acum pe lânga ceea ce a facut Dumnezeu, i-as spune aceluia sa-si caute un alt om. Eu pot sa spun doar ce a spus si Ioan: "Ceea ce am vazut cu ochii mei si am auzit cu urechile mele" , aceea va propovaduiesc. Fratelui Branham i-a fost spus: "Asa cum Ioan Botezatorul a premers prima venire a lui Hristos, asa vei fi si tu trimis cu un mesaj care va premerge cea de a doua venire a lui Hristos". Odata ce acest lucru a fost confirmat in mod supranatural, as mai putea eu sa trec pe lânga aceasta? Cu nici un chip! Pentru mine el a fost ales si Cuvântul lui Dumnezeu se implineste astazi, sub ochii si in viata noastra, pentru ca astfel sa fim binecuvântati si sa fim readusi in starea in care era Biserica la inceput. A doua unificare ce are loc este sub Cuvânt , acelasi Cuvânt care a iesit din Sion, unde erau apostolii si unde s-a revarsat Duhul sfânt, unde a fost tinuta prima predica – prima piatra in zidirea Bisericii noutestamentare. intr-acolo trebuie noi sa ne intoarcem. Va rog sa luati aminte la cuvântul din Apocalipsa 18. Dupa ce in cap.17 este descris marele oras, aici este scris: "Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ‚Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei, si sa nu fiti loviti cu urgiile ei!’" Acest verset este in legatura cu 2Corinteni 6:14, si cuvântul-cheie este separarea . Unitatea in Dumnezeu este alta, asa cum este descrisa in Ioan 17:23 "Eu in ei, si Tu in Mine; pentru ca ei sa fie in chip desavârsit una" . in unificarea lumeasca, fiecare mai crede inca ce vrea si impreuna au o unitate in diversitate. Nu, trebuie ca poporul lui Dumnezeu sa stie ca nici un amestec nu este bun. EL are un drept asupra poporului Sau, rascumparat prin sânge. EL si-a dat viata si si-a varsat sângele pentru Biserica Lui, alaturi de care isi va petrece vesnicia. Iesiti afara din tot ce nu vine de la Dumnezeu! Eu va spun, numai ce vine de la Dumnezeu ne poate conduce inapoi la Dumnezeu. Toate celelalte trec pe lânga El si duc la moarte. Dragi frati si surori, Domnul nostru le-a pus o intrebare carturarilor si fariseilor: "Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?" (Matei 21:25). Carturarii era tot timpul impotriva Lui. EL n-a facut nimic corect si nu a spus nimic corect in ochii lor. Dar a venit clipa in care El le-a pus aceasta intrebare. Ei s-au gândit la ei insisi si si-au facut un plan. Frati si surori, avem de a face sau cu cuvântul unui om, sau cu Cuvântul lui Dumnezeu. in Luca 7 de la vers.29 la 30 este scris ca fariseii si carturarii au zadarnicit planul de mântuire al lui Dumnezeu pentru ei prin faptul ca nu s-au lasat botezati de Ioan. Iubiti prieteni, frati si surori, când primim botezul in Numele Domnului Isus Hristos, atunci nu o facem pentru ca asta ne-ar aduce vreo placere. O facem pentru ca vrem sa ramânem credinciosi Cuvântului si este insarcinarea noastra sfânta sa le spunem oamenilor cum era predicata pocainta in Biserica primara, cum era facut botezul in ascultarea de credinta si cum oamenii au fost adusi in legatura cu Dumnezeu. Acesta este mesajul timpului de sfârsit si asa trebuie sa vorbiti. Totul trebuie sa fie readus in starea originala. Eu va intreb: suntem noi insarcinati sa urmam dogmele stabilite de parintii bisericilor de-a lungul secolelor sau avem insarcinarea sfânta sa ne intoarcem inapoi la Cuvânt? in aceasta stare trebuie sa ne lasam noi rânduiti, fara nici o impotrivire. Eu ii rog pe toti care mai au o impotrivire in inima sau in cugetul lor sa vina inaintea lui Dumnezeu i sa lase Cuvântul Lui sa le vorbeasca. Primiti-L ca si Cuvânt al lui Dumnezeu! Orice veti citi in aceasta carte sfânta, primiti-o ca si Cuvânt al lui Dumnezeu! in Numele Domnului au vorbit oameni, dar ceea ce au spus ei a fost Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, iar despre Cuvânt este scris ca va ramâne in veci. Daca Cuvântul ramâne in noi, si noi vom ramâne cu Cuvântul in vesnicie. Va intreb: botezul in Numele Domnului Isus Hristos este de la Dumnezeu sau de la oameni? in Faptele apostolilor 2:38, 8:15-17, cap.10, 19:5-6, Romani 3 si in multe alte versete, sunt aceste cuvinte ale oamenilor sau este Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu? A fost data revarsarea Duhului pentru ca oamenii sa cunoasca adevarata Cale? Da, si acest lucru este acum important. Acolo trebuie sa ne intoarcem noi. Va rog, lasati deoparte orice impotrivire. Aplecati-va sub mâna puternica a lui Dumnezeu. Prin aceasta nu mie sau apostolului Pavel ii faceti o placere, caci este vorba de voi. Este vorba de fiecare dintre voi, personal. Revenirea Domnului este cu adevarat foarte aproape. Cum am spus mai inainte, ziua si ceasul nu le cunoaste nimeni, dar semnele timpului vorbesc pentru noi. De aceea, ultimul mesaj ne trece prin maduva oaselor. Trebuie sa pricepem ca Dumnezeu ne vorbeste prin Cuvântul Sau si noi il primim descoperit si prin aceasta suntem adusi de la credinta la ascultarea de credinta, ca nu doar sa credem, ci sa credem asa cum zice Scriptura, apoi sa fim calauziti in ascultarea de credinta, asa cum a spus-o Pavel in primul capitol si in capitolul 16 din epistola catre Romani. Neascultarea este un lucru ingrozitor, pentru ca este in legatura cu necredinta. Mai intâi vine necredinta, apoi neascultarea si in cele din urma, caderea. Credeti si fiti ascultatori si nu veti cadea! Astfel veti ramâne in partasie cu Dumnezeu prin sângele Mielului, prin Cuvântul lui Dumnezeu si prin Duhul sfânt. 1Ioan 5:8 "Si trei sunt care marturisesc: Duhul, apa si sângele, si acesti trei sunt una in marturisirea lor" . De aceea este propovaduita rascumpararea prin sângele Mielului, pentru ca in sânge este viata si Viata, pâna astazi, este lumina oamenilor. Viata lui Dumnezeu care a fost in sânge a venit peste gloata rascumparata si este viata vesnica. Duhul da viata prin har – sa nu uitati asta! "Cei trei sunt una in marturisirea lor" – Cuvântul, sângele si Duhul , pentru ca omul sa fie intreg rascumparat, pâna la desavârsire, inaintea revenirii lui Isus Hristos, Domnul nostru. Iubiti frati si surori, eu stiu ca Dumnezeu este prezent si ca ne-a vorbit noua prin Cuvântul Lui. Va rog sa respectati fiecare fagaduinta ca si Cuvânt al lui Dumnezeu si asa legaturile va vor fi descoperite prin Duhul sfânt. Astfel nu va veti mai sfatui cu carnea si cu sângele vostru. Când Domnul va vorbeste, aveti raspunsul din sfânta Scriptura. Laudat si cinstit sa fie vesnic credinciosul Dumnezeu, pentru Cuvântul Sau minunat! Domnul Dumnezeu sa ne binecuvânteze si sa fie cu noi, in Numele sfânt al lui Isus Hristos. Amin! Ne ridicam in picioare pentru rugaciune. Dar inainte sa ne rugam, as vrea sa va mai pun o intrebare deosebita. Ne aplecam capetele; noi suntem in prezenta lui Dumnezeu. EL ne-a vorbit prin Cuvântul Lui, si prin Duhul ni L-a facut viu si ni L-a descoperit. Astazi, ca niciodata inainte, am sezut aici in fata in timp ce v-am observat intrând inauntru. in special, am vazut multi tineri – ei ne sunt toti pe inima. Dorim ca voi sa fiti dedicati Domnului in mod deosebit. Sa ne rugam ca El sa primeasca in mâinile Lui viata voastra, prin har. in cursul vietii sunt decizii pe care trebuie sa le luati si una dintre ele este cea mai importanta – decizia pentru Isus Hristos. La toti cei care sunteti aici, tineri sau vârstnici, trebuie sa fi existat o astfel de zi. Pentru unii, poate ca acea zi este astazi, când il chemam pe Domnul cu toata responsabilitatea si il rugam sa ne ierte, sa ne primeasca si sa devenim ai Lui, prin har. Ne vom ruga cu totii, dar pe mine si cu siguranta si pe Domnul, ne va bucura daca tinerii isi vor inchina viata lor Domnului, dupa auzirea Cuvântului. Eu imi pot da seama ca, mai ales pentru tineri, Cuvântul Domnului poate suna ceva mai dur, dar Duhul lui Dumnezeu poate da descoperirea pentru ca sa nu fiti raniti si ca sa il puteti primi. Cum altfel putem noi propovadui Cuvântul decât cu toata seriozitatea? De aceea spunem: "Lasati-va impacati cu Dumnezeu!" Cum altfel decât in Ioan 3, ultimul verset, putem sa spunem ca "cine are pe Fiul, are viata vesnica" iar cine nu are pe Fiul, nu are nici viata. Sa inselam oamenii? Sa-i lasam sa mearga inselati in vesnicie? Sa fiu eu acuzat in ziua aceea de cei ce au auzit cuvântul din gura mea? Frati si surori, vesnicia este prea lunga si daca ar mai exista o a doua sansa ca sa va mai puteti hotari o data pentru Domnul, atunci nu am propovadui astazi Cuvântul cu aceasta seriozitate. Timpul care a mai ramas ni-l daruieste Domnul pentru pregatirea intrarii noastre in vesnicie. Cândva trebuie sa fie facut si inceputul, si ar fi frumos daca astazi, intr-un fel sau altul, ar fi facut acest inceput. Tuturor credinciosilor si celor care sunt noi in mijlocul nostru, tuturor tinerilor, Dumnezeu le va darui, prin har, tot ceea ce au nevoie pentru aceasta. Ne aplecam capetele si cântam cântarea Asa cum sunt, asa trebuie sa fie . Pavel scrie despre Cuvântul crucii ca este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii, dar pentru cei care trebuie sa fie mântuiti, este o putere de la Dumnezeu – pentru salvare, vindecare, eliberare si impacare cu tot ceea ce a daruit Dumnezeu, in Hristos. Fie ca aceste clipe sa insemne dedicarea noastra din inima, pentru ca incepând de astazi ca nu mai ascultam Cuvântul ca si cuvânt al vreunui om, ci ca si Cuvânt al lui Dumnezeu, pe care sa-L respectam, sa-L primim, sa-L credem. Prin El sa umblam cu Domnul in ascultare de credinta si sa traim fagaduintele date noua, pentru ca impreuna sa avem intrare in ordinea divina, printr-o invatatura corecta. Mai intâi ne vom ruga pentru toti cei care doresc sa-si dedice viata Domnului, dar si pentru cei care au luat deja aceasta hotarâre, si anume sa creada Cuvântul asa cum este scris, cu dorinta de a-L primi descoperit de la Dumnezeu. Frati si surori, fie ca si aceasta predica divina sa aduca rod pentru vesnicie! Dumnezeu sa ne daruiasca o inima care sa primeasca lucrarea si Cuvântul Lui. Cât de mare este Dumnezeul nostru! Oare mai are Domnul pe pamânt altceva decât gloata rascumparata prin sânge? intr-adevar, intreaga lume zace in cel rau – numai Biserica este cea pe care Domnul a rascumparat-o si ea ii apartine Lui. Toata dragostea ii este daruita poporului Sau, cu care El isi va petrece vesnicia. Ce mare har! Frati si surori si voi, cei tineri, primiti azi ca un dar de la Dumnezeu, prin har, Cuvântul Lui. Aceasta este ziua pe care Domnul a facut-o pentru voi si pentru noi toti. Cine doreste sa fie pomenit in aceasta rugaciune? Va rog sa va aplecati cu totii capetele si sa va deschideti inimile. Noi suntem in prezenta lui Dumnezeu, dar vrem ca fiecare sa se roage pentru toti ceilalti. Rugaciunea este o putere de la Dumnezeu daca este facuta cu credinta. Cine doreste sa-si ridice mâna? Dumnezeu sa va binecuvânteze! Iubitule Domn, Tu, vesnic credinciosule Dumnezeu, la aceasta prima chemare ei isi deschid inimile si iau o hotarâre ferma; ei cred ca au fost alesi sa aiba parte de fagaduintele Tale si de lucrarea Ta din acest ceas, pe care o vei duce pâna la capat, pâna la desavârsirea noastra inainte de revenirea Ta in glorie. Iubitule Domn si vesnic credinciosule Dumnezeu, intreaga Biserica sa-ti fie dedicata: toti copiii, toti tinerii si toti cei in putere, toti fratii si surorile – toti cei hotarâti pentru viata vesnica. Fie ca harul Tau sa-i cuprinda si aceasta sa fie ziua pe care Tu ai facut-o pentru proslavirea Numelui Tau cel sfânt. Iubitule Domn, prezenta Ta este azi in acest loc, descoperita prin salvare, prin vindecare, prin eliberare, prin descoperire, pe care ni le-ai dat noua, prin har, in timpul propovaduirii. Iubitule Domn, vesnic credinciosule Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, Dumnezeu lui Israel, Tu ai devenit Tatal nostru prin Isus Hristos, Domnul nostru. iti multumim ca am auzit Cuvântul Tau si L-am primit ca din partea lui Dumnezeu, prin care puterea lui Dumnezeu va fi descoperita in toti aceia care au crezut. Ei vor avea dreptul sa vada ceea ce au nadajduit. O, Atotputernicule Dumnezeu, prezenta Ta umple acest loc. Aleluia! Aleluia! Primiti-L, acceptati-L, dedicati-va Domnului! Toti copiii, toti tinerii, intreaga biserica sa-ti fie tie dedicata, in Numele sfânt al lui Isus. Aleluia! Amin. Vesnic credinciosule Dumnezeu, inca o data iti multumesc pentru prezenta Ta, pentru Cuvântul Tau pe care L-am primit ca si Cuvânt al lui Dumnezeu. Eu iti multumesc pentru teama pe care o pui inapoi in inima poporului Tau, pentru descoperire si pentru ca ne vorbesti asa cum ii vorbeste un om prietenului sau. Nu numai ca si in Luca 24, când le-ai vorbit ucenicilor in Emaus, ci si cu noi, de nenumarate ori. Ceea ce este scris in psalmi si in cartile lui Moise, Tu ne-ai descoperit. Tot ce este scris in Noul Testament, prin har ne-ai facut cunoscut. Iubitule Domn, noi nu am meritat acest lucru, dar Tu ne-ai asezat in acest timp si ne-ai descoperit Cuvântul fagaduit pentru acest ceas. Asa cum am auzit, carnea trece ca floarea câmpului dar Cuvântul Tau ramâne in veci. Iubitule Domn, noi spunem ca si Petru in primul capitol, ultimul verset [al epistolei lui]: acesta este Cuvântul pe care vi L-am propovaduit ca evanghelie, acelasi Cuvânt care a fost la inceput. Iubitule Domn, eu iti multumesc pentru ca aceasta este ziua pe care ai facut-o si noi tie iti dam toata cinstea si toata lauda. Toata marirea sa fie a Ta, din vesnicie in vesnicie. Fii Tu laudat si cinstit! Tot poporul sa spuna Aleluia ! Aleluia!