Poezii Crestine
Speranta in valuri | Speranta in valuri |
|
|
|
|
În marea-nspumată în care m-ai pus, Mulțime de valuri atacă spre mine. Mă clatină vântul... departe m-a dus. Furtuna mă face să uit tot mai mult de Tine. Iar întunericul groaznic mă face să cred Că-s singură-n noapte, uitată-n neștire. De-atâta durere-am uitat să mă-ncred În ceea ce-i fără de preț... în IUBIRE. Cu ochii în lacrimi, cu fața-nspre cer Privirea mi-o-ndrept către Tine. Încerc să descopăr un mare mister: Ești Tu oare-acum lângă mine? Încet, valul falnic uimit se retrage... Iar nori cei negri cerul parăsesc Și soarele iarași, mareț, loc își face Să-mi șteargă obrazul, să pot să-Ți zâmbesc. Atunci, toată ființa tresalta de dor... Un dor de a fi far în noapte Ce apele n-au cum să-L clatine-ușor Și valuri n-au cum să-l mai poarte... Tabita Dubei (ET_angel) |
| < Precedent | Urmator > |
|---|

Membri
Ultimul: Muperoaro

Astazi : 1

Ieri : 0

Total : 2770

Online
Vizitatori: 2
Membri: 0
Total: 2