Poezii Crestine
De-atatia ani | De-atatia ani |
|
|
|
|
De-atâţia ani stă Domnul tău, în pragul casei tale iar tu-L respingi şi-alungi mereu cu multele-ţi greşale! Aşteaptă haru-n uşa ta iartarea Lui să-ţi deie tu nu-L primeşti, Îl laşi aşa de-atâţia ani să steie. Te-aşteaptă fericirea-n prag să-ţi umple viaţa-ntreagă tu gol şi trist suspini pribeag păcatul greu te leagă. Iertarea stă şi pacea vrea în viaţa ta să vină să-ţi umple-ntreagă viaţa ta cu cântec şi lumină. Dar tu te împietreşti mereu, — ah, nu-ţi e teamă oare că s-o sfârşi şi harul Său şi lunga Sa răbdare? C-aceasta poate-n uşa ta e ultima-I bătaie şi că apoi va mai urma doar veşnica văpaie? Ah, nu te temi c-această zi sfârşitul o să-ţi fie şi noaptea care va veni va fi pe veşnicie? — Când glasul Lui te cheamă iar iubitul meu, ascultă, primeşte al iertării har căci vina ta e multă. Căci va veni un ceas amar şi-o vreme de obidă când uşa marelui Său har pe veci o să se-nchidă. Iar tu vei rămânea pe veci în focul de afară, în plânsul nesfârşit să-ţi treci a vecilor povară. Dar chinul cel mai greu şi-amar va fi încredinţarea c-a fost şi pentru tine-un har dar I-ai respins chemarea... Traian Dorz |
| < Precedent | Urmator > |
|---|

Membri
Ultimul: Hipolik

Astazi : 1

Ieri : 2

Total : 2824

Online
Vizitatori: 3
Membri: 0
Total: 3