De felul cum dăruieşti
Aşa preţuit tu eşti
Darnicul el are harul
De-a fi mai de preţ ca darul.

Cel ce dă la cel lipsit
Pentru el a dăruit
Săracul de îl ajuţi
Creatorul împrumuţi.

Dar în nevoie grăbit
Dublu este socotit
Fără părere de rău
Să dai din avutul tău.

Nu uita de dărnicie
Dar fără lauda-ţi fie
Ca şi nori fără plouat
Cel ce dă cu lăudat.

Aşa-i om neînţelept
El se laudă nedrept
Cel ce dă cu largă mână
Ajunge şi să-i rămână.

Omul însă ce-i bogat
Duce lipsă neîncetat
El o duce de zgârcit
Şi să ştiţi că-i pedepsit.

Frenţiu Toma Adrian