Poezii Crestine
Cantarea lui Moise | Cantarea lui Moise |
|
|
|
|
Pământule, asculta spusele gurii mele, Luaţi aminte ceruri, căci, iată, voi vorbi Ca ploaia să se-arate înţelepciunea-n ele Ca roua peste iarbă în fiecare zi. Să nu va fie nici mintea, nici inima bolnavă, Eu voi vesti un Nume, pe Dumnezeu cel Sfânt Veniţi ca să-L cunoaşteţi şi să-I aduceţi slavă El ne păzeşte viaţa şi paşii pe pământ. Din Legea Lui o vorbă nu poate fi ciuntită Ea stăruie-n dreptate şi-o-mparte orişicui Credincioşia-I mare rămâne neclintită Ea ca o stâncă este pentru poporul Lui... Pustiu era ţinutul în care rătăcise Şi-orbecăia în beznă al Domnului popor Pierdut era când Domnul S-a arătat ca-n vise Şi i-a întins o mână venind în ajutor. I-a-nconjurat cu milă şi l-a păzit întruna Cum vulturul păzeşte pe puişorii săi El zboară pe deasupra, pe aripi totdeauna Îi poarta şi-i fereşte de pietrele din văi. Aşa făcut-a Domnul cu cei aleşi de Dânsul - Şi nu era în ceruri alt Dumnezeu mai viu - Acuma ne doboară şi ne îneacă plânsul Acuma suntem iarăşi cu fiarele-n pustiu. Dar Dumnezeul ne strigă: - Veniţi şi n-aveţi teamă, Veniţi cât nu e vremea ajunsă la sfârşit, Eu, Domnul-Dumnezeul sunt Cel care vă cheamă, Eu, Domnul-Dumnezeul sunt Cel ce v-a iubit! Amin! Adriana Cristea |
| < Precedent | Urmator > |
|---|

Membri
Ultimul: Timotei

Astazi : 1

Ieri : 0

Total : 2834

Online
Vizitatori: 5
Membri: 0
Total: 5