..:: Crestini.com::.. - Extremis cum laude

Home

Resurse Crestine

Diverse

Extremis cum laude

Versetul Zilei

Matei 5:6

Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa slaveasca pe Tatal vostru, care este in ceruri.

Meditatia Zilei

Extremis cum laude

In ziua de azi, mi se pare deseori ca extremismul e ridicat la rang de virtute. Pana acum cativa ani, saritul de pe poduri Inalte, plutitul pe valuri uriase sau schiatul direct pe coasta muntelui erau activitati considerate nebunie curata sau prostie crunta. Acum, le premiem ca jocuri olimpice si cautam sa descoperim ce alte asemenea deprinderi ar mai putea intra In categoria sporturilor eXtreme.

Nu doar ne place sa privim la extremismul altora, ci sa Il experimentam si noi. Nu putem concepe un parc de distractii fara un “rollercoaster” (sau “montagne-rousse”, In functie de limba din care consideri ca am Imprumutat cu adevarat neologismul), masina pe care o conducem trebuie sa dezvolte macar o suta de cai putere si sa prinda 200 km/ora cu usurinta, dar In acelasi timp vrem protectie extrema: airbag-uri frontale si laterale, alarme sofisticate si sisteme GPS de urmarire, alertare pe telefonul mobil In caz de efractie etc.

Si In domeniul teologic mergem la extreme. Unii dintre noi considera ca Dumnezeu e atat de mult dragoste, Incat nu poate fi nimic altceva, si e condamnat sa ne iubeasca si sa ne mantuiasca, indiferent de calibrul vietii noastre morale. si ca urmare, suntem extrem de imorali.

Altii dintre noi considera ca Dumnezeu e atat de tare dreptate si sfintenie, Incat nimic altceva nu conteaza, si ca suntem condamnati la a suporta tunetele, fulgerele si toanele acestuia. Asa ca ne retragem In manastiri si traim vieti aproape comice (demne de “D’ale lui Mitica”) sau mistico-tragice (gen documentare a la Cristi Tabara).

A trait la un moment dat unul mai Intelept decat majoritatea dintre noi care a spus ca nu e nimic nou sub soare. Sa fie asa? Circumstantele prin care a trecut Pavel In Fapte 28:1-11 par sa confirme teoria ca si acum mii de ani oamenii savurau extremele. Mai Intai, barbarii se uita la sarpele veninos ce se agatase de mana lui, si urgent trag concluzia ca Pavel primeste ce merita un ucigas. Dupa ce trece o vreme si nimic nu se Intampla, ei ajung la extrema cealalta si Il considera de-a dreptul zeu.

Cum sa traim ca si crestini autentici Intr-o astfel de lume, raspandind “mireasma lui Cristos”, constienti ca riscam ca lumea sa ne considere ori fanatici religiosi care trebuie desconsiderati, marginalizati si Intr-un mod manierat chiar persecutati (fiindca asta merita), ori mari filantropi cu mici pasarele teologice (si care deci trebuie idolatrizati)?

Cu riscul de a folosi un cliseu, cred ca raspunsul este In a trai ca si Cristos, In a ne identifica cu El In Intregime: “Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin Innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita (Romani 12:2). Caci “… nici viata, nici Ingerii, nici stapanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici Inaltimea, nici adancimea, nici o alta faptura [sau extremismele acestei lumi si vieti (n.a.)] nu vor fi In stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este In Isus Hristos, Domnul nostru” (Romani 8:38-39).

Articol de Marius Vladutoiu - Timisoara